Averile, afacerile și interesele rectorilor universităților de stat
Din cele 31 de instituții de învățământ superior care activează în Republica Moldova, 19 sunt universități de stat. Unii dintre rectorii care le administrează au reușit să-și păstreze fotoliile chiar și 15-20 de ani. Abia în 2014, când a intrat în vigoare noul Cod al Educației, s-a stabilit că aceștia nu pot ocupa mai mult de două mandate consecutiv, a câte cinci ani fiecare. Pe lângă activitatea managerială și didactică, mulți se implică în politică - fie aderând la partide, fie oferind universitatea drept tribună pentru politicieni. Totodată, unii dețin afaceri profitabile și case luxoase. Iar salariile managerilor nu sunt deloc mici. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat veniturile și proprietățile rectorilor universităților cu statut public și vă invită să aflați ce avere a dobândit fiecare.
Gheorghe Ciocanu, USM: managerul cu dosar penal ce bate pasul pe loc
Gheorghe Ciocanu este rector al Universităţii de Stat din anul 2007, fiind actualmente la cel de-al doilea mandat. Până a fi numit în funcţie, a ocupat fotoliul de decan al Facultăţii de Informatică şi Matematică a aceleiași instituții. Conform declaraţiilor pentru ultimii ani, Ciocanu şi-a mărit treptat veniturile, de la puțin peste 307.000 de lei în 2012 la aproape 400.000 de lei în 2015, bani adunaţi din salariul lunar de circa 15.000 de lei, activitate didactică, ştiinţifică şi de creaţie.
Rectorul declară că are în proprietate un apartament de 70 de metri pătraţi în centrul Capitalei, cumpărat în anul 2008 şi evaluat la circa un milion de lei, iar în 2014 trecea pe hârtie un automobil Audi Q5, obținut prin comodat. Ciocanu a vândut o maşină de aceeaşi marcă un an mai devreme, cu 28.000 de euro. Totuşi, autoturismul nu a fost trecut în declaraţia din anul 2012, la fel ca și în cea pentru 2015. În 2013, managerul de la USM a deschis un depozit bancar ce conținea în 2015 suma de 41.000 de dolari. În acelaşi timp, el a contractat un împrumut bancar de aproape un milion de lei.
În 2011, familia Ciocanu a cumpărat un teren intravilan de 0.06 hectare în oraşul Codru, suburbie a Capitalei. În același an, pământul a fost ipotecat pentru împrumutul bancar trecut în declarațiile de venit. Pe lotul din strada Sergiu Rădăuțan a fost ridicată o casă impunătoare, cu două etaje și o suprafață totală de 209,8 metri pătrați, potrivit Cadastru.
O anchetă anterioară a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată pe portalul Anticoruptie.md, a scos la iveală detalii din dosarul penal deschis pe numele rectorului USM în septembrie 2015. Centrul Național Anticorupție s-a autosesizat după ce ar fi apărut bănuieli că, concursul de achiziții publice a proiectului investiţional demarat de USM și compania de construcții Lagmar-Impex SRL ar fi fost fraudat. Potrivit proiectului, care ar urma să se încheie în 2018, firma s-a angajat să renoveze mai multe cămine studențești precum și un bloc de studii. În schimb, USM a cedat două terenuri în inima Capitalei. Aici, compania a ridicat un imens ansamblu rezidențial unde vinde apartamente, prețul cărora pornește de la 444 de euro pentru metru pătrat. Dosarul bate însă pasul pe loc. În timp ce procurorii susțin că adună în continuare probe, rectorul USM, singura persoană pusă sub învinuire în această cauză penală, este convins că ar fi vorba despre o comandă politică.
Am încercat de câteva ori să discutăm cu rectorul USM, Gheorghe Ciocanu, dar acesta a refuzat de fiecare dată să ne ofere un comentariu pe marginea cazului, învinuindu-ne inclusiv de rea-voință și manipularea opiniei publice. „Acest dosar de un an bate pasul pe loc! Eu am adus 81 de milioane de lei în instituție, vă imaginați dumneavoastră?! 81 de milioane?! Acum sunt învinuit de depășirea atribuțiilor de serviciu… Așteptați sentința! De ce nu așteptați decizia judecății dacă pretindeți că sunteți corectă?”, ne-a reproșat el la una dintre vizite, vădit deranjat de întrebări.
Gheorghe Ciocanu a aderat la PLDM în 2010, alături de alți opt rectori ai celor mai importante instituții de învățământ superior. În 2016, el a oferit universitatea drept tribună pentru lansarea lui Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, în campania electorală la funcția de șef al statului. Evenimentul a avut loc în aceeaşi zi în care universitatea a marcat a 70-a aniversare. Decizia rectorului a fost criticată de mai mulți studenți ai instituției de învățământ. Câteva zeci au protestat în faţa blocului central al USM şi au cerut demisia rectorului Ciocanu.
Grigore Belostecinic, ASEM: „Am renunțat definitiv la politică, nu am niciun angajament față de nimeni”
Grigore Belostecinic este rector al Academiei de Studii Economice încă din 2001. În 2009, a fost decorat cu Ordinul de Onoare al Republicii Moldova. Și el a făcut parte din lista celor nouă manageri ai instituțiilor superioare de învățământ care au aderat în iulie 2010 la PLDM. Atât la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010, cât și la cele din 2014, Grigore Belostecinic obține mandat de deputat, dar în ambele cazuri a renunțat la fotoliul de parlamentar, preferând să rămână în fruntea ASEM. Între timp, în octombrie 2012, a devenit vicepreşedinte al partidului, responsabil de Educație. El susține că a renunțat la activitatea de partid „cu vreo jumătate de an înainte să se înceapă destrămarea formațiunii” și că preferă să nu se mai implice în viața politică.
De pe urma activității din cadrul ASEM, Grigore Belostecinic a încasat în 2015 venituri de aproape jumătate de milion de lei. Potrivit declarației de avere, salariul lunar pe care l-a obținut în calitate de rector a fost de circa 26.600 de lei. Alte 124.000 de lei le-a obținut în calitate de academician la Academia de Științe a Moldovei: indemnizație - 48.000; pentru „proiecte europene” - 48.000 sau proiecte de cercetare la Institutul de Biologie a AȘM - 28.000. 23.280 de lei au constituit pensia pentru întreținerea copilului minor, 9.600 de lei - bani luați în calitate de conducător de teză de doctorat la Universitatea din Comrat, iar 17.384 de lei a fost salariul obținut în calitate de deputat, funcție pe care a ocupat-o pentru un timp foarte scurt. Totodată, rectorul a acordat servicii de consultanță în sumă de 29.950 de lei companiei Transservice SA, care activează în domeniul comerțului și transportului de călători.
Grigore Belostecinic a declarat două apartamente, unul de 46,8 metri pătrați și altul de 28 de metri pătrați, două contrucții nelocative, un depozit bancar de aproape jumătate de milion de lei și un împrumut de 777.428 de lei. Academicianul nu a trecut pe hârtie terenuri sau mașini. În declarațiile de venit anterioare, el arăta că deține un teren de 600 de metri pătrați în Dănceni, parte a Cooperativei agricole „Dolna”. Ulterior, această proprietate dispare din declarații. Rectorul nu a indicat însă dacă a vândut sau nu acest teren. „A fost transmis băiatului soției mele, prin moștenire. Deja el este proprietar”, ne-a declarat Grigore Belostecinic.
Rectorul ASEM a luat alte 152.000 de lei printr-un contract de împrumut de la Moldcredit SRL, întreprindere mixtă în care deține 13% din acțiuni. Moldcredit SRL este o întreprindere de finanţare a afacerilor mici, înregistrată în august 2010. În compania cu un capital social de 8,2 milioane de lei, Belostecinic îi are în calitate de parteneri pe Dumitru Ursu, Gheorghe Ursu (administrator), Victor Avram, Dumitru Sofroni, Victor Sturza şi Michel Steger din Elveţia. Potrivit unui raport financiar prezentat în 2012 de Biroul Naţional de Statistică, firma a avut un venit de aproape șase milioane de lei.
Ion Ababii, USMF „Nicolae Testemițanu”: rectorul latifundiar, cu ajutorul fiului de la Paris
Ion Ababii este rector al USMF „Nicolae Testemițanu” încă din anul 1994, ultima dată fiind reales în funcție în 2014. Între anii 2005 și 2008 a ocupat fotoliul de ministru al Sănătății, fiind eliberat odată cu formarea unui nou Guvern, condus de Zinaida Greceanîi. În 2012, Ababii a fost propus de Alianța pentru Integrare Europeană drept candidat la funcția de șef al statului, alături de Veronica Bacalu. El s-a retras însă la scurt timp, după o ședință de Parlament la care liderii partidelor din AIE și-au aruncat mai multe replici acide.
În calitate de rector al Universității de Medicină, Ababii a avut anul trecut un salariu lunar de circa 23.300 lei (un venit de 279.231 lei pe parcursul anului - n.r.), raportând alte peste 78.000 de lei salariu pentru activitatea de profesor universitar și conducător științific în cadrul instituției, precum și 48.000 de lei pe care i-a obținut în calitate de membru al Academiei de Științe. Rectorul a mai trecut pe hârtie pensia de 104.000 de lei, o indemnizație de 24.169 de lei și alte circa 145.000 de lei drept salariu pentru implementarea mai multor proiecte internaționale în Medicină și Educație.
În declarația de avere pentru anul trecut, rectorul Universității de Medicină a trecut și 63 de terenuri agricole pe care le deține în satul său natal, Ochiul Alb, raionul Drochia, și care au fost cumpărate între 2010 și 2015. Anterior, proprietățile sale funciare numărau 86 de loturi cu o suprafață totală de peste 100 de hectare. Anul trecut, Ion Ababii a precizat pentru Moldova Curată că terenurile au fost cumpărate cu ajutorul fiului său, Andrei Ababii, care este chirurg la Paris, și care i-ar fi trimis o parte din bani. „S-a gândit că ar putea să se întoarcă aici și atunci am procurat loturile, în satul meu natal. Sunt date la niște lideri, dacă s-ar putea de făcut ceva cu ele ar fi bine, dar ne-am oprit. Cu timpul, se va întoarce acasă și poate el se va apuca de afaceri. Mie nu-mi trebuie afaceri”, a spus Ion Ababii pentru Moldova Curată.
Tot în satul natal, managerul de la USMF deține și o gospodărie țărănească, care se numără printre beneficiarii de subvenții din partea statului. În 2016, gospodăria lui Ababii a primit peste jumătate de milion de lei din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli.
Ion Ababii conduce un Mitsubishi Outlander, obținut prin comodat, și deține ¾ dintr-o casă de locuit de 172,7 metri pătrați. Rectorul mai este proprietarul unui bazin de acumulare a apei, dobândit în 2014, cu o valoare cadastrală de aproape 1,5 milioane de lei. Totodată, soția sa, Liudmila Ababii, deține 3,59% din firma Cefarm SRL, licențiată în comercializarea produselor farmaceutice. Compania are în total 23 de fondatori și este înregistrată pe strada Vladimir Korolenko 2 din Chișinău, adresă la care se află Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. În mai 2015, membrii Comisiei Naționale de Integritate au pornit un control pe faptul eventualei nedeclarări a mai multor venituri de către rector. La scurt timp, dosarul a fost clasat.
Nicolae Chicuș, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Nicolae Chicuș a ocupat funcția de decan al Facultăţii de Istorie şi Etnopedagogie la Universitatea „Ion Creangă”, iar în 2010 a fost ales rector al instituției. În 2015 a încasat 274.265 de lei din salariul de manager al universității, circa 22.855 de lei pe lună. Are în proprietate trei terenuri agricole, două moștenite în 2010, iar altul - anul trecut. Mai deține un apartament și o casă de 110 metri pătrați și conduce un automobil de marca Toyota, fabricat în 2001.
Valentin Beniuc, Institutul de Relații Internaționale din Moldova
Rectorul Institutului de Relații Internaționale este doctor în științe istorice și doctor habilitat în științe politice. În anii 2003-2005 a fost ministrul Educației în Guvernul Tarlev 1, după care a fot numit manager al instituției. În calitate de manager al IRIM, el a câștigat aproape 252.000 de lei și alte 31.270 de lei pensie, potrivit declarației. Profesorul universitar deține un apartament de 71,5 metri pătrați, în posesia căruia a intrat în anul 2005, și un teren de 0,3 hectare, cumpărat în 2011.
Viorel Bostan, UTM: funcție moștenită din tată-n fiu
Viorel Bostan deține funcția de rector al Universității Tehnice din Moldova de la începutul acestui an. Lucrează în universitate din anul 2004, fiind inițial lector superior, apoi conferențiar universitar la Catedra Matematică superioară, și este fiul fostului rector al instituției, Ion Bostan. Alegerea lui în funcție a fost însă criticată, pentru că şefia instituţiei a trecut din tată-n fiu.
„Toate rezultatele în plan profesional pe care le-am obţinut până acum sunt obţinute prin efortul meu personal şi acestea pot fi verificate. În plus, cea mai mare parte din backgroundul meu este realizată peste hotare. Eu şi ceilalţi doi candidaţi am avut întâlniri electorale cu toţi profesorii şi toţi studenţii de la toate cele nouă facultăţi de la noi. În total, am avut 19 întâlniri şi o dezbatere publică mare pe toată universitatea. Da, evident, nu neg - sunt fiul tatălui meu, însă, doar atât”, a comentat Viorel Bostan pentru ziarul Adevărul Moldova, la scurt timp după ce a intrat în noua funcție.
Potrivit ultimei declarații de venit, Bostan a încasat 243.305 lei salariu, cumulat din funcțiile de profesor universitar și cercetător științific, adică puțin peste 20.000 de lei pe lună. 63.000 de lei din acestea le-a câștigat în calitate de expert al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare și pentru proiecte naționale și internaționale. Soția sa a primit și o indemnizație de 17.400 de lei pentru îngrijirea copilului.
În 2012, familia Bostan a intrat în posesia unei case de locuit de 341 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de peste 1,5 milioane lei. În același an, el a cumpărat un lot de pământ de 0.08 hectare. Rectorul a trecut în declarație un automobil de marcă Renault Modus fabricat în 2005, care i-a fost donat în 2013.
Maria Duca, Universitatea Academiei de Științe a Moldovei: venituri de milioane din știință
Maria Duca este rector al Universității Academiei de Științe a Moldovei (UnAȘM) din anul 2008, anterior fiind șef de catedră și decan al Facultății de Biologie din cadrul Universității de Stat. Anul trecut a fost decorată cu Ordinul Republicii, pentru contribuția la dezvoltarea științelor biologice. În 2015, împreună cu soțul său, Gheorghe Duca, președinte al Academiei de Științe din Moldova (AȘM), cei doi au câștigat peste 1,3 milioane de lei din salarii, pensii, indemnizații și activitatea de cercetare.
Potrivit declarației de venit, salariul de rector al Mariei Duca se ridică la peste 21.000 de lei lunar, alte venituri fiind cumulate din activitatea didactică și de cercetare în cadrul diferitelor instituții, inclusiv afiliate AȘM, precum și servicii acordate firmei AMG-Agroselect Comerț SRL, care se ocupă cu cultivarea și prelucrarea semințelor de floarea-soarelui. De cealaltă parte, Gheorghe Duca a avut în 2015 un salariu de puțin peste 13.000 de lei în calitate de manager al Academiei și a raportat alte peste 334.000 de lei venituri adunate din activități de cercetare în cadrul Institutului de Chimie, la mai multe organizații internaționale și la Hygieiacom SRL, companie care anul trecut a beneficiat de susținere din bugetul de stat pentru implementarea unui proiect privind extracția și fabricarea uleiului de struguri.
Anul trecut, familia Duca a vândut mai multe terenuri pe care le avea în orașul Codru din mun. Chișinău și în or. Sângerei, tranzacții de pe urma cărora s-a îmbogățit cu alte 186.497 de lei. Soții dețin o casă de locuit de 185 de metri pătrați și un garaj pe strada Valea Dicescu din Capitală, imobil care valorează în jur de două milioane de lei, precum și un teren cu o construcție neterminată, în valoare de 95.000 de lei. În lista de proprietăți a fost trecută și vila de vacanță din oraşul Borsec, judeţul Harghita, România, cu o suprafaţă totală de 658 de metri pătraţi. O anchetă realizată în cadrul unui proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice a arătat că valoarea locuinței poate depăşi 100.000 de euro, judecând după preţurile din acea zonă. În acte, valoarea casei este de doar 12.500 de euro. Pentru comparaţie, un metru pătrat de teren într-o zonă bună din Borsec se vinde chiar şi cu 40 de euro. Preşedintele AŞM a spus însă jurnaliștilor că oricine îşi poate lua vilă în Borsec, întrucât ar fi ieftine.
Gheorghe Duca conduce o mașină de model Hyundai Tucson, fabricată și cumpărată în 2011. Totodată, el deține 10% din acțiunile SRL Avantchim. Firma desfășoară activități cu metale și pietre prețioase, funcționarea caselor de amanet, importul și fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanțelor și a materialelor chimice, toxice etc. Maria Duca, la rându-i, are o cotă-parte de 30% la SRL Excert. Și această societate cu răspundere limitată are mai multe domenii de activitate: testări și analize tehnice, proiectare, urbanism și inginerie, oferă servicii de expediere și transport, propune consultări pentru afaceri și poate administra agenții de turism. Soții Duca au 12 conturi în bancă. În 2014, președintele Academiei de Științe a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate anume pentru faptul că a tăinuit acțiunile în societățile comerciale, patru terenuri agricole și 17 conturi bancare. Acesta nu a fost însă sancţionat pentru abaterea admisă.
Tot în 2014, membrii Comisiei au constatat că Gheorghe Duca a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a transmis în gestiunea Universităţii Academiei, condusă de soţia sa, peste 100 de hectare de teren, un bloc cu două etaje din strada Academiei 1 A din Chişinău şi o cafenea. Gheorghe Duca nu a fost de acord cu decizia CNI și a atacat-o în instanță. La începutul anului 2016, Curtea de Apel Chișinău a decis că academicianul se face vinovat pentru faptul că nu şi-a declarat interesele personale în acest caz, dar nici nu a soluţionat conflictul de interese în termen de trei zile, aşa cum prevedea legea.
„Domnul Duca a făcut un recurs, doar că pe partea de procedură: mai întâi reprezentanții CNI au organizat o conferință de presă în care au anunțat că el ar fi încălcat o lege, după care a fost convocată ședința la care s-a discutat subiectul. Respectiv, s-a făcut recurs pe partea de procedură. Dar, în paralel, dosarul a fost transmis la Procuratură și, ulterior, a fost clasat”, a precizat Eugenia Tofan de la serviciul de presă al Academiei de Științe.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa. Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Abonează-te
