Integritate

“Dresorii” leului: Afacerile, casele de lux şi creditele preferenţiale de la Banca Naţională

Foto: moldova24.info
Autor: Victor Moșneag
02/03/2015 3955

Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cu un salariu lunar de aproximativ 75 de mii de lei, locuiește într-o casă particulară la marginea Chișinăului, pusă în gaj, în 2010, pentru un credit mai mult decât preferențial, cu o dobândă de doar 0,5%, luat direct de la BNM. De astfel de credite au beneficiat, în ultimii ani, cel puțin alți doi conducători ai instituției care dictează regulile de joc pe piața valutară din R. Moldova: prim-viceguvernatorul Marin Moloșag și viceguvernatoarea Emma Tăbârță, care, la fel, locuiește împreună cu soțul, implicat în afaceri, într-o casă de lux din comuna Stăuceni. 

Afacerile, casele de lux și creditele preferențiale de la Banca Națională

BNM este condusă de guvernatorul Dorin Drăguțanu, numit de Parlament în noiembrie 2009, secondat de prim-viceguvernatorul Marin Moloșag, avansat în decembrie 2009, după ce anterior a fost viceguvernator, și de trei viceguvernatori: Emma Tăbârță, numită în octombrie 2008, Ion Sturzu și Aureliu Cincilei, ambii votați de Parlament în iulie 2013. În timp ce întreaga societate trăiește în aceste zile în suspans, încercând să anticipeze perspectivele leului, cei care-i decid soarta duc un trai mai mult decât decent, obținând credite preferențiale, având case și mașini luxoase, dar și venituri de milioane.

Foto: vipmagazin.md

Casa de milioane și creditul preferențial

Dorin Drăguțanu a declarat, pe anul 2013, un venit de aproape 900 de mii de lei, adică aproximativ 75 de mii de lei lunar. Împreună cu soția sa, Otilia, și cei doi copii ai lor, guvernatorul locuiește într-o casă cu două niveluri de la marginea Chișinăului. Imobilul, care are, cel puțin oficial, 116 m.p., se întinde pe un teren cu o suprafață de aproape 600 m.p., intrat în posesia soților Drăguțanu în urma unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. În 2008, terenul și imobilul au fost puse în gaj la Victoriabank, pentru un credit de 705 mii de lei. Trei ani mai târziu, în februarie 2011, după ce Drăguțanu devine guvernator, casa și terenul devin iarăși obiectul unui contract de ipotecă pentru un credit de 840 mii de lei. Doar că, de această dată, semnatara contractului nu este o bancă comercială, ci chiar BNM, instituție pe care Dorin Drăguțanu o conduce.

Casa familiei Drăguțanu. Foto: Victor Moşneag

Creditul pe care oficialul l-a obținut este indicat și în declarațiile cu privire la venituri și proprietăți pe care acesta le-a depus, în ultimii ani, la Comisia Națională de Integritate (CNI), în ele, însă, fiind ascunsă denumirea instituției care le-a oferit. Dar, din declarații, aflăm că creditul, care trebuie rambursat până în octombrie 2016, are o rată a dobânzii extrem de atractivă și nemaiîntâlnită pe piață, de doar 0,5%. Cu alte cuvinte, familia Drăguțanu plătește cu aproximativ 20 de mii de lei mai mult peste suma pe care a contractat-o de la BNM, în condițiile în care, muritorii de rând, pentru un credit asemănător, obținut de la băncile comerciale, ar trebui să plătească în plus vreo 600 de mii de lei peste suma împrumutată, respectiv, nu mai puțin de 1,4 milioane de lei, dacă facem calculele raportându-ne la o rată anuală a dobânzii de 15%. Guvernatorul, pe lângă credit, are și câteva conturi bancare, în care păstrează peste 80 mii de lei. Majoritatea dintre acestea au fost deschise la Moldova-Agroindbank.

Firma soției și contractele de milioane cu statul

În 2012, și soția guvernatorului, Otilia Drăguțanu, a beneficiat de un credit de 330 mii de lei pentru procurarea unei mașini în leasing, un Volkswagen Tiguan, fabricat chiar în 2012. Creditul, în euro, obținut de la o instituție bancară de la noi, nu mai este însă unul preferențial, ca cel de la BNM, ci cu o dobândă anuală de 10,99%. Otilia Drăguțanu este cunoscută în lumea mondenă de la Chișinău ca fiind o prosperă femeie de afaceri. Conform datelor oferite de Camera Înregistrării de Stat (CÎS), aceasta este fondatoarea a 5 SRL-uri, cu afaceri în mai multe domenii. Prima, „Anodilia” SRL, deținătoarea brandurilor Berlizzo Group, care implică Berlizzo Translations (birou de traduceri), Berlizzo Events (organizarea evenimentelor) și Communications Boutique (consultanță și servicii de relații publice), a fost fondată în 2002, împreună cu verișorul ei, Anatol Palade (ambii având câte 50%), director la „Proconsulting” SRL, companie ce propune consultanță în management, marketing, finanțe și investiții, dezvoltare regională sau parteneriate publice-private, dar și fondator al alte 3 SRL-uri.

Firma „Anodilia” SRL a câștigat, doar în 2013, trei contracte cu instituțiile statului pentru organizarea unor evenimente. Astfel, în august 2014, firma soției guvernatorului a obținut un contract în valoare de 2,88 milioane de lei pentru servicii de organizare și desfășurare a Festivalului „Ziua Vinului 2014”.  În noiembrie 2014, între Oficiul Național al Viei și Vinului, care a organizat licitația, și firma Otiliei Drăguțanu a fost semnat un acord adițional de micșorare, prin care suma contractului a fost redusă cu 770 mii de lei.  În noiembrie 2014, „Anodilia” SRL a câștigat licitația organizată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) pentru servicii de elaborare a concepției și realizarea regiei sărbătorii Ziua lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare. Contractul, în valoare de 183 mii de lei, a revenit firmei familiei Drăguțanu în urma unei licitații la care a participat un singur agent economic, câștigătorul. În decembrie 2014, „Anodilia” a obținut un alt contract, în valoare de 260 mii de lei, pentru servicii de organizare și desfășurare a Vernisajului Vinului în Chișinău, licitație organizată, la fel, de Oficiul Național al Viei și Vinului, instituție din subordinea MAIA.

Partenerii soției guvernatorului

Firma „Anodilia” SRL este, la rându-i, fondatoarea altor două SRL-uri. Prima dintre ele, „Caro Travel” SRL, e o agenție de turism, iar firma familiei Drăguțanu deține 60% din capitalul ei social, celelalte 40% aparținând Carminei Dan-Dorogoi. În 2011, „Anodilia” a fondat, împreună cu Ludmila Andronic și Vitalie Condrațchi, firma SRL „Conviot”, cu obiective de activitate declarate în publicitate, activități de radio și tv etc. Otilia Drăguțanu figurează în calitate de fondatoare și la firma „Otidia” SRL,  împreună cu Diana Palade-Uțică, angajată la Teleradio Moldova, firmă specializată în mai multe tipuri de comerț.

A cincea firmă a familiei Drăguțanu este Întreprinderea Mixtă „Mandot”, la care Otilia Drăguțanu (20%) este asociată cu doi cetățeni români, Mancaș Dragoș Cosmin (60%) și Axinte Mădălina Codruța (20%). Cosmin Mancaș, partenerul familiei Drăguțanu, este implicat în mai multe afaceri în România, cum ar fi comercializarea covrigilor și a altor produse de patiserie, dar și în câteva scandaluri. În R. Moldova, „Mandot” are, printre obiectivele de activitate declarate, fabricarea pâinii și comercializarea produselor de patiserie. În 2014, „Mandot” activa în incinta Pieței Centrale, pe str. Armenească, 50. Deși deține 5 firme, Otilia Drăguțanu a raportat, în 2012-2013, dividende doar din activitatea unui singur SRL, „Anodilia”, în sumă totală de circa 700 mii de lei.

Casa, creditul și afacerile familiei viceguvernatoarei

Foto: vipmagazin.md 

Emma Tăbârță, care deține funcția de viceguvernatoare încă din 2008, a obținut și ea, la fel ca șeful său, Dorin Drăguțanu, în 2010, un credit preferențial de 2 milioane de lei, cu o dobândă de doar 0,5%, de la BNM. Banii urmează a fi rambursați timp de 15 ani, respectiv, până în 2025. Pe lângă acest credit, pentru care Tăbârță și-a pus în gaj apartamentul de 123,7 m.p. din centrul Chișinăului, aceasta mai are pe numele său și alte credite: unul de 16500 de euro (340 mii de lei), luat tot în 2010, cu o rată a dobânzii de 12,5%, și altul de 400 mii de lei, luat în 2012, cu  o rată a dobânzii de 6%. Și soțul său, Ion Echim, are două credite: unul de 76 mii de euro, contractat în 2013, și altul, tot din 2013, de 600 mii de lei, luat fără dobândă (!).

Casa familiei Tăbârță de la Stăuceni. Foto: Victor Moşneag

Pe lângă apartamentul din centrul Chișinăului, „dotat” cu garaj, Emma Tăbârță deține și o casă în comuna Stăuceni, la câțiva kilometri de capitală. Imobilul este evaluat de experții cadastrali la peste 1 milion de lei, prețul de piață fiind însă mult mai mare. Casa are 126 m. p. și a fost procurată de Emma Tăbârță în 2010, după ce, anterior, pe ea fusese pus sechestru, imobilul fiind construit de o altă persoană, în baza unui credit bancar obținut de la Comerțbank. În 2012, în urma unui contract de donație, Ion Echim, soțul viceguvernatoarei, a devenit proprietar al unei jumătăți din imobil. Echim, soțul Emmei Tăbârță, este fostul adjunct al directorului general al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, acum Consiliul Concurenței. Între timp, acesta a plecat din cadrul instituției și s-a lansat în afaceri. Conform CÎS, Ion Echim este fondatorul și administratorul firmei „Sungrain Group”, din str. Veronica Micle 1, cu activități în agricultură (cultura plantelor cerealiere, a legumelor etc.). Acest SRL este, la rându-i, fondatorul altei firme, „Sungrain Agro”, cu aceleași activități. SRL-ul este administrat de un cetățean ucrainean, Viaceslav Khimich, și îşi are sediul într-un oficiu din str. Bernardazzi.

Milionarul Cincilei cu soție ministră

Dacă Dorin Drăguțanu a obținut un credit de 840 mii de lei cu o rată a dobânzii de doar 0,5%, iar viceguvernatoarea Emma Tăbârță unul de 2 milioane de lei,

Foto: vipmagazin.md

prim-viceguvernatorul Marin Moloșag a obținut, în aceleași condiții, tot de la BNM, un credit de 1,93 milioane de lei.

Banii au fost solicitați în 2010 și urmează a fi restituiți băncii până în 2025. Amintim aici că, după ce a obținut creditul de la BNM, Moloșag și-a deschis, împreună cu soția, în anii 2011-2012, mai multe conturi bancare, unde deținea, la început de 2014, aproape 800 mii de lei. Prim-viceguvernatorul are, împreună cu soția, trei apartamente, de 32, 44 și 67 m.p., și un teren agricol, procurat în 2010. Totodată, la început de 2014, soții Marin și Iraida Moloșag au declarat că au preluat drepturile care derivă dintr-un contract de investire în construcția unui spațiu locativ pe str. Zelinski din Chișinău.

Foto: bnm.md

Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, cei mai noi viceguvernatori, nu o duc mai rău decât colegii lor din administrația BNM, ba dimpotrivă.

Astfel, Aureliu Cincilei, care a fost, până la numirea în funcția de viceguvernator, președinte la Eurocreditbank, instituție care s-a confruntat în acea perioadă cu grave probleme, a avut, în 2012, un venit de 1,5 milioane de lei doar din salariu. În conturi deschise în 2013 și 2014, Cincilei deține aproximativ 600 mii de lei. Viceguvernatorul are 3 terenuri agricole, două case de locuit, una dintre care de peste 300 m.p., în Chișinău, evaluată de experți cadastrali la aproape 2 milioane de lei, dar și două apartamente, de 67 și 91 m.p.

Cincilei este căsătorit cu Ruxanda Glavan, noua ministră a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, cea care deține 100% din firma „Glavirux” SRL, specializată în importul și distribuția preparatelor farmaceutice. În ultimii 2 ani, acest SRL a câștigat peste 70 de licitații organizate de instituțiile medicale din republică în valoare de aproximativ 10 milioane de lei.

CNI verifică conducerea BNM. Tabârță a scăpat

Ion Sturzu a ajuns la BNM de la Curtea de Conturi (CC) și pare cel mai modest viceguvernator, dacă e să ne raportăm la averea sa. În ultima sa declarație cu privire la venituri și proprietăți, depusă la începutul anului 2014, Sturzu a indicat că deține doar un apartament de 82 m.p. În 2013, acesta a avut încasări salariale, de la CC și BNM, de peste 300 mii de lei, iar soția sa, angajată la Victoriabank, de 80 mii de lei. Sturzu avea, în martie 2014, aproape 200 mii de lei (în USD) în conturi.

În luna septembrie 2014, CNI a inițiat, din oficiu, controale în privința conducerii BNM. Astfel, Dorin Drăguțanu a fost suspectat că nu a declarat veniturile soției sale, obținute în 2013, faptă pentru care este suspectat și Marin Moloșag. Aureliu Cincilei e suspectat că nu și-a declarat toate automobilele, iar Emma Tăbârță, că nu a declarat firma soțului. Reprezentanții CNI ne-au informat că la 5 februarie 2015 a fost finalizat controlul în privința Emmei Tăbârță, iar CNI a clasat cauza, deoarece soțul viceguvernatoarei a devenit fondator și administrator de firmă în 2014, în timp ce instituția a verificat declarația ei pe 2013.

Conducerea BNM refuză să comenteze 

Marți, 24 februarie, ZdG i-a contactat în repetate rânduri pe Dorin Drăguțanu, Marin Moloșag și Emma Tăbârță, cei care au obținut creditele preferențiale de la instituția din care fac parte, însă aceștia nu au răspuns la telefoanele mobile. La cele de serviciu, ni s-a spus că oficialii sunt ocupați. Asemenea informații am primit și de la Serviciul de Presă al BNM, care, după ce am precizat subiectul la care am dori să discutăm, ne-au spus că șefii BNM ar fi foarte ocupați. A doua zi, miercuri, i-am telefonat din nou. La telefoanele mobile nu au răspuns, iar din anticamera lor ni s-a spus că aceștia sunt în continuare ocupați. Am fost anunțați însă că șefii BNM au fost anunțați de tema la care am dori să purtăm discuția cu ei.

Regulament „secret” la BNM

Articolul 71 din Legea cu privire la BNM interzice instituției să acorde asistenţă financiară, fie în forma unui împrumut direct sau indirect, fie prin cumpărarea unui împrumut, participarea în cadrul unui împrumut sau utilizarea oricărui instrument din care rezultă oricare obligaţiuni, preluarea unei datorii sau alte acţiuni analoage. Totuși, prin derogare, Banca Naţională poate să acorde credite oricărui salariat al său în baza regulamentului aprobat de Consiliul de administraţie. ZdG a contactat reprezentanții BNM pentru a vedea cum putem lua cunoștință de regulamentul prin care șefii instituției au obținut creditele preferențiale, doar că, reprezentanții BNM ne-au spus că acel regulament poate fi consulat doar de către angajații Băncii, persoanele din afara instituției neavând acces la el.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii