Un grup de deputați ai PAS a înregistrat în Parlament un proiect de lege care prevede modificarea Codului electoral, inclusiv a regulilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor în UTA Găgăuzia. Documentul a fost înregistrat în regim prioritar, în contextul în care Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit scrutinul pentru alegerea deputaților pe 15 noiembrie 2026, iar Curtea Constituțională a obligat Parlamentul să armonizeze legislația cu hotărârea sa din 9 iulie.

Potrivit Parlamentului, proiectul a fost elaborat pentru consolidarea cadrului normativ electoral, perfecționarea mecanismelor de organizare și desfășurare a alegerilor și punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 8 din 9 iulie 2026. Autorii susțin că modificările urmăresc sporirea transparenței, integrității și eficienței procesului electoral.

Una dintre principalele modificări vizează reorganizarea administrației electorale din autonomie. Actuala Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei ar urma să fie înlocuită cu un Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, format din 7 până la 11 membri. Candidaturile vor fi supuse verificărilor prevăzute de lege înainte de numire.

Președintele Consiliului va activa cu normă întreagă și va fi desemnat de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Doi membri vor fi desemnați de Adunarea Populară a Găgăuziei, doi – de instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripție, iar câte un membru va fi propus de fiecare partid parlamentar.

Componența nominală a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei va fi aprobată de Comisia Electorală Centrală. În cazul în care autoritățile abilitate nu vor desemna candidați, CEC va putea completa componența din rândul persoanelor cu experiență în domeniul electoral.

Potrivit autorilor proiectului, noul Consiliu Electoral Central al Găgăuziei va fi constituit după aceleași reguli aplicabile celorlalte organe electorale din Republica Moldova, iar alegerile din autonomie vor fi organizate în baza Codului electoral al Republicii Moldova.

Proiectul mai prevede că, la alegerile parlamentare, prezidențiale și locale, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei va exercita atribuțiile unui consiliu electoral de circumscripție, iar activitatea acestuia va fi finanțată din bugetul de stat.

Documentul propune și schimbarea sistemului electoral utilizat pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, prin trecerea de la sistemul majoritar în circumscripții uninominale la sistemul proporțional, similar celui aplicat la alegerile locale. Potrivit autorilor, modificarea este necesară pentru punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale.

Totodată, invocând principiul stabilității legislației electorale, proiectul prevede ca alegerile din 15 noiembrie 2026 să se desfășoare, cu titlu de excepție, în baza actualului sistem majoritar în circumscripții uninominale, urmând ca sistemul proporțional să fie aplicat scrutinurilor ulterioare.

Proiectul conține și alte modificări ale Codului electoral, inclusiv permanentizarea votului prin corespondență, posibilitatea utilizării conturilor de plată deschise la prestatori autorizați de Banca Națională a Moldovei pentru gestionarea fondurilor electorale, precum și măsuri privind utilizarea spațiilor publice în campaniile electorale și reguli pentru înregistrarea alegătorilor care votează la domiciliu sau la o altă adresă decât cea de domiciliu.

Potrivit Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului, proiectul de lege a fost consultat cu reprezentanții Adunării Populare a UTA Găgăuzia și urmează să fie examinat în prima lectură în această săptămână.

Amintim că Găgăuzia se află în continuare într-un blocaj electoral.Mandatele actualilor deputați ai Adunării Populare au expirat în noiembrie 2025, iar alegerile nu au fost organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală a autonomiei și cea națională. După mai multe tentative eșuate de a ajunge la un compromis, Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a limitat atribuțiile autonomiei în domeniul electoral, stabilind că Găgăuzia nu poate constitui independent organul electoral regional. Decizia a amplificat disputele dintre Comrat și Chișinău privind modul de organizare a alegerilor.

Valentin Gaidarji a preluat funcția de președinte al Adunării Populare pe 3 iulie, după demisia lui Nicolai Ormanji, și a pledat pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. 

Blocajul din Găgăuzia a fost subiect de discuții în cadrul mai multor cluburi de presă ale jurnaliștilor de investigație, organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).