Integritate

Trecutul controversat al noului președinte al Curții de Conturi, fostul comunist Marian Lupu

Foto: agora.md
Autor: Cornelia Cozonac
10/02/2019 10601

Fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, s-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate. În 2016, în plină campanie electorală, PD a restras candidatura sa din cursa electorală, chiar dacă cheltuise o sumă impunătoare de bani – 24 milioane de lei.         

Marian Lupu, 52 de ani, deputat în Parlamentul Republicii Moldova și membru al PD, lucrează în structurile de stat din 1991. Portofoliul său de funcții publice este impunător. A fost patru ani la conducerea Ministerului Economiei, dintre aceștia, doi în funcția de ministru. Începând cu 2005, a fost ales deputat în cinci legislaturi, șapte ani a fost speaker, în două reprize, iar timp de un an și patru luni a deținut interimatul postului de şef al statului. Promovat mereu de guvernarea comunistă, Lupu a părăsit în 2009 Partidul Comuniștilor, care ajunsese în declin, pentru a fi cap de listă la democrați în scrutinul parlamentar anticipat din iulie 2009. 

În cadrul partajării funcţiilor în Alianţa pentru Integrare Europeană, creată în urma alegerilor aniticipate din 29 iulie 2009, Marian Lupu a fost desemnat candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. La niciuna dintre cele trei încercări de alegere a şefului statului în legislativ – în 2009 şi în 2011 – nu a acumulat cele 61 de voturi necesare. Din această cauză, legislativul a fost dizolvat în 2010, fiind organizate noi alegeri parlamentare anticipate. 

În perioada 2012–2017, Marian Lupu a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste.

Pe 24 iulie 2014, Lupu a fost decorat cu „Ordinul Republicii” de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, „pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană”

Traseism politic 

În cariera sa politică Marian Lupu a cochetat și cu partidele. Până la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, a reușit să fie membru al PCUS. În 2007 a intrat „prin ușa din spate” în Partidul Comuniștilor din R.Moldova, după cum s-a exprimat liderul comunist Vladimir Voronin. La congresul din martie 2008, el a fost promovat în Comitetul Central al PCRM, ceea ce, potrivit liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, „pentru o persoană care are mai puţin de un an stagiu în partid, aceste lucruri reprezintă o avansare substanţială în ierarhia de partid”. În 2008, preşedintele legislativului Marian Lupu a fost exclus din comisia pentru integrare europeană şi din Consiliul Suprem de Securitate. Asta în ciuda faptului că era, potrivit Radio Europa Liberă, partenerul de dialog preferat al europenilor şi chiar era văzut ca un posibil înlocuitor al preşedintelui Voronin, aflat în ultimul an de preşedinţie

Video Voronin, despre intrarea lui Marian Lupu în politică:

 

 

Ruptura de PCRM și trecerea la PD s-a produs în iunie 2009. La 2 iunie Lupu a lăsat să se înţeleagă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că ar intenţiona să părăsească rândurile Partidului Comuniştilor, dar, la scurt timp, a negat acest lucru, ca peste o săptămână să anunţe ieşirea din PCRM. În aceeași lună Marian Lupu a fost ales președinte al Partidului Democrat. O lună mai târziu, Marian Lupu era cap de listă a Patidului Democrat în campania electorală parlamentară anticipată. Aceasta după ce la scrutinul din aprilie 2009, Partidul Democrat nu a trecut pragul electoral. În iulie 2019, la anticipate, PD a intrat în Parlament cu 13 mandate. Marian Lupu a fost primul în lista democraților și în alegerile parlamentare din 2010 și 2014, în care PD a obținut 15 și, respectiv, 17 mandate de deputat.

Voronin, despre plecarea lui Lupu din PCRM:

Lupu îl acuza în 2009 pe Plahotniuc de implicare în scheme dubioase

În campania electorală din iulie 2009, Marian Lupu pomenea numele lui Vlad Plahotniuc într-o dezbatere electorală la PRO TV. Marian Lupu făcea aluzie, într-o întrebare adresată lui Igor Dodon, că Vlad Plahotniuc ar face parte din tagma celor apropiați de președintele Voronin și care ar fi implicat, de rând cu alți actori din umbră, în scheme frauduloase și monopolizante la importul de carne, în domeniul vinificației și altele.  "Exista un numar limitat de persoane, oameni de afaceri, care fac parte dintr-o casta deschisa, pe lângă curtea domnească, nume cunoscute care sunt in jurul juniorului, ma refer aici la Ignatenco, ma refer aici la Plahotniuc, ma refer aici si la alte persoane care au initiat un sir intreg de modele, modele monopolizate, zic eu frauduloase pentru importul de carne, importul din peste care de fapt vin sa aduca un prejudiciu foarte si foarte important".

Mai târziu, în Parlament, a intervenit în mai multe cazuri în care se discutau proiecte de legi legate de interesele lui Vlad Plahotniuc. Bunăoară, în cazul vânzării Hotelului Codru, la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu, de pe ordinea de zi a Parlamenului a fost scos subiectul legat de audierea unui raport de audit al Curţii de Conturi în care se arata despre modul păgubos în care a fost privatizat acest hotel, statul fiind prejudiciat cu 161 de milioane de lei, arată o investigație a Jurnal de Chișinău.

    

 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Ultima declarație pe avere publică este pentru anul 2016.

Pentru anul 2017 nu este publică declarația lui Marian Lupu, ceea ce constitutie o încălcare a legislației în vigoare, remarcă experții de la portalul Avere.md. Altă neregulă depistată la declararea veniturilor şi proprietăţilor în baza informaţiilor prezentate ține de anul 2009. Declaraţia din 2009, potrivit portalului Avere.md conţine informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, fapt ce contravenea legislaţiei în vigoare. Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat o practică generală de declarare doar a proprietăţilor obţinute în anul calendaristic vizat.

Președintele fracțiunii PDM din Legislativ, Marian Lupu, nu avea automobil când a început actualul mandat de deputat, în 2014. La trei ani distanță, în 2017, acesta și-a cumpărat, cu 14 mii de euro, un automobil nou de model Hyundai Creta, relatează reporterii CIJM într-o anchetă de presă.

Chiar dacă a deținut funcții importante în stat, Marian Lupu nu s-a îmbogățit, potrivit declaratiilor sale pe venit si avere. Din 2010 în decarațiile sale pe venit figurează un singur apartament, situat într-o clădire de elită, din strada 31 August 1989, evaluat la 1,2 mil. lei, și un garaj, cu valoarea de 70 mii lei. Din declarațiile anterioare ale liderului PD, reiese că familia sa ar mai fi avut alte două apartamente mai mici și un automobil Mercedes E-200, producţie 1993,care ar fi fost vândute. Veniturile familiei Lupu se constituie din salariile soților: de parlamentar și de profesor universitar la ASEM al soției democratului și oscilează în jurul sumei de 200 mii lei anual. Conturile bancare ale familiei Lupu, în declarația pentru anul 2015, indicau suma 180 mii lei, arată informația de pe portalul www.avere.md. Anterior presa a scris că Marian Lupu ar mai deține proprietăți pe litoralul Mării Negre din Bulgaria în valoare de 6 milioane de dolari, dar el a infirmat această informație.

Funcțiile publice și interesele de partid 

În campania electoral prezidenția Marian Lupu, candidatul desemnat al PDM, a reușit într-un timp extrem de scurt să colecteze un număr de semnături peste plafonul maxim prevăzut de legislație. Pe data de 1 septembrie, candidatul a fost desemnat de PDM, pe 2 septembrie a fost înregistrat GI și eliberate liste de subscripție, iar în data de 3 septembrie 2016, într-o zi de sâmbătă, listele de subscripție au fost depuse și recepționate la CEC. Aceste detalii au fost menționate în Raportul Misiunii de Observatori a Promolex pentru scrutinul electoral din 30 octombrie 2016 (pagina 33) . Experții au avansat că acest lucru ar fi putut avea loc numai în condițiile în care s-au folosit resursele administrative.

Campania prezidențială din 2016 a început cu contestări ale oponenţilor politici la Comisia Electorală Centrală, care au pus la îndoială viteza adunării semnăturilor de către Marian Lupu, în numai 24 de ore. Concurenții electorali, care au sesizat atât CEC, cât și Procuratura Generală, au menționat impozibilitatea fizică a adunării celor 25 de mii de semnături în doar 24 de ore. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, afirma că semnăturile au fost colectate cu două săptămâni înainte de startul oficial. Misiunea Promo-Lex de observare a alegerilor președintelui din 30 octombrie 2016 a constatat, într-un raport, făcut public la 15 septembrie, că CEC a încălcat o proprie hotărâre atunci când l-a înregistrat pe Marian Lupu, candidatul PD la funcția de șef al statului, în ziua de sâmbătă, 3 septembrie, în afara programului de lucru.

La mai multe întâlniri cu alegătorii, suita lui Marian Lupu este însoțită de echipaje de poliție, potrivit pozelor și înregitrărilor video postate pe rețelele de socializare de mai mulți internauți.

De altfel, Lupu a fost criticat de societatea civilă, dar și de concurenții electorali, pentru utilizarea abuzivă a resurselor administrative în toate scrutinele electorale în care a fost implicat, din 2005 până în 2016.

Alegerile locale din 2007

În 2007, în timpul scrutinului local pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, Comisia Electorală Centrală l-a avertizat pe preşedintele parlamentului, Marian Lupu, „să nu utilizeze înalta funcţie de răspundere pe care o deţine şi mijloace şi bunuri publice pentru susţinerea şi promovarea candidaţilor desemnaţi de Partidul Comuniştilor”. CEC a adoptat această decizie, pe 25 mai 2007, ca răspuns la o contestaţie depusă de Partidul Social Liberal privind o întâlnire a şefului legislativului cu alegătorii la Teleneşti din 13 mai. În acea zi, liderul PSL, Oleg Serebrian, planificase şi coordonaze cu APL o întâlnire cu alegătorii, întâlnire eşuată, în final, pentru că sala fusese ocupată de spaeker. Într-un comunicat remis de PSL, se menţiona că, deşi Lupu a participat la o acţiune electorală, el a venit cu maşini ale Parlamentului, fiind însoţit de ofiţeri ai Serviciului Pază de Stat”. În contestaţia lui Serebrian se mai arată că achitarea sălii în care a avut loc întâlnirea electorala a lui Lupu la primăria Teleneşti a fost efectuată de către Consiliul raional Teleneşti, ceea ce iarăşi arată că s-au cheltuit bani publici. Printr-o declaraţie ulterioară a Cabinetului spaekerului, acuzaţiile respective au fost negate.

Pe 7 mai 2007, Marian Lupu a venit la o altă întâlnire electorală, în Stăuceni, la Colegiul de vinificaţie, tot cu maşina de serviciu şi însoţit de pază. El a îndemnat atunci locuitorii din Stăuceni să voteze la scrutinul din 3 iunie 2007 pentru Veaceslav Iordan, candidatul comuniştilor la fotoliul de primar al mun. Chişinău .

Încălcări similare au fost menţionate şi în rapoartele Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte din 2007. “S-a constatat că Preşedintele Parlamentului, dl Marian Lupu, şi concurentul electoral dl V. Iordan, participă în comun la întâlnirile cu alegătorii în localităţile din municipiul Chişinău. De altfel, concurenţii electorali şi observatorii remarcă faptul că Preşedintele Parlamentului, dl Marian Lupu, întreprinde asemenea vizite şi în alte localităţi din republică”, semnalând, astfel, un transfer de imagine de la şeful parlamentului către candidatul comunist.

În 2007 și preşedinta Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-Republica Moldova, Marianne Mikko, s-a arătat contrariată de participarea preşedintelui Vladimir Voronin şi a preşedintelui parlamentului Marian Lupu la un concer organizat la 5 mai 2007 în susţinerea candidatului comunist Veaceslav Iordan la funcţia de primar al Chişinăului, calificând drept condamnabil gestul celor doi demnitari.

Alegerile parlamentare din 2005

Şi în scrutinul din 2005, numele lui Marian Lupu, pe atunci ministru al Economiei, a intrat în Raportul de monitorizare al Coaliţiei la rubrica “Utilizarea pârghiilor administrative în favoarea unui anumit concurent electoral: “Primarul mun. Bălţi, Vasilii Panciuc, a cerut conducătorilor şi contabililor-şefi de la mai multe întreprinderi din localitate să se prezinte în mod obligatoriu la întâlnirea, din 10 februarie curent, cu ministrul Economiei, Marian Lupu, candidat la funcţia de deputat din partea PCRM, întâlnirea purtând caracter electoral.

Listele negre ale societății civile

În cadrul scrutinelor electorale din 2009 și 2010, Marian Lupu a fost inclus în listele negre ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat, fiind considerat un candidat cu integritatea pătată. 

Declarația de independență a R. Moldova

Marian Lupu a fost învinovățit de către deputații din primul Parlament al R.Moldova de faptul că nu a protejat, în timpul evenimentelor din 7 aprilie, când a fost devastat sediul Legislativului, originalul Declarației de Independență a R.Moldova, copia primei Constituții a R.Moldova și alte documente importante, care se aflau în seiful din biroul său din Parlament și care reprezintă simboluri naționale ale statalității moldovenești. În seiful care a fost găsit ulterior deschis se mai aflau toate stenogramele şedinţelor primului Parlament.

„Pe 7 aprilie 2009, plecând din Parlament, Preşedintele trebuia să ia cu el safeul cu documente şi nu o sticlă sau două de votca. Avea să salveze o comoară a ţării”, a declarat preşedintele Asociaţiei “Parlamentul ’90”, Pantelei Sandulache, în cadrul unei conferinţe de presă la care membrii acesteia şi-au exprimat nemulţumirea faţă de actuala guveranare în legătură cu neadoptarea legii cu privire la statutul deputaţilor primului Parlament. 

Limba română și limba moldovenească – inconsecvență în declarații

Marian Lupu se identifică drept moldovean și s-a pronunțat pentru păstrarea în Constituție a apelativului de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova. În 2010, într-o emisiune televizată el a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească” Peste doi ani a revenit la subiect cu o altă declarație: „Noi nu suntem de acord cu modificarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română. M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”. „Din punctul meu de vedere, articolul 13 nu are nimic cu funcţionarea instituţiilor statale", a mai spus Lupu, exprimând astfel punctul de vedere al întregii formaţiuni politice, pe care o conduce, în cadrul discuțiilor despre eventuale modificări ale articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova privind denumirea limbii oficiale a statului. Atunci editorialistul Constantin Tănase i-a dedicat lui Marian Lupu un pamflet cu titlul „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!”

Marian Lupu s-a remarcat și prin declarații antiunioniste: 

 

Gesturi indecente și bătaie în Parlament

Marian Lupu a fost suprins de câteva ori de camerele de luat vederi gesticulând indecent. La una din ședințele Parlamentului, Marian Lupu a scapat chiar și o frază indecentă, crezând că microfunul nu este conectat. Deputații din fracțiunea PCRM i-au cerut atunci explicații speakerului, dar el a negat că ar fi zis ceva. La o altă ședință Parlamentului, Marian Lupu l-a îmbrâncit pe deputatul comunist Grigore Petrenco, care l-ar fi jignit prin declarațiile pe care le făcuse la adresa lui. Cearta s-a extins și mai mulți deputați s-au îmbrăncit în sala de ședințe a Legislativului.

Video despre bătaia în care a fost implicat Lupu:

Grațieri dubioase

Unul dintre primele decrete semnate de Marian Lupu în calitate de șef interimar al statului a fost cel de grațiere a unui coleg de partid. Centrul de Investigații Jurnalistice arata într-o anchetă că grațierea îl ajuta pe liderul organizației din raionul Rezina a Partidului Democrat, Leonid Balan, fost primar al satului Păpăuți, să se înscrie din nou în cursa electorală pentru o nouă funcție de primar. „Se grațiază pedeapsa complementară aplicată lui Balan Leonid Vasile, condamnat la 27 februarie 2007 de Judecătoria Rezina", se arată în Decretul privind aprobarea unei grațieri individuale, publicat în „Monitorul Oficial" la 20 aprilie 2011.

Într-o anchetă anterioară a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu jurnaliștii de la ziarul Cuvântul din Rezina, se arăta că Leonid Balan a fost condamnat penal pentru înstrăinarea ilegală a unor bunuri ale fostei cooperative agricole „Hlinoaia”. Colegul de partid grațiat de Marian Lupu a fost și unul dintre finanțatorii generoși ai Partidului Democrat în campania electorală din 2010. Deși pensionar, Balan a donat PD 90 de mii de lei.

Printr-un alt decret, emis la 4 iulie 2011, Marian Lupu a grațiat 8 deţinuţi închişi pentru diferite crime: de la omor până la trafic de persoane. Cele mai mari dubii vis-a-vis de legalitatea graţierii au apărut în cazul Larisei Focşa, numită de presă “cea mai prolifică escroacă din R. Moldova”. O investigație a Ziarului de Gardă arăta că Larisa Focşa a devenit cunoscută publicului larg încă la mijlocul anilor ‘90, prin “talentul” său de a estorca sume impunătoare de bani de la partenerii de afaceri, sume pe care “uita” să le returneze. Presa semnala că mulţi dintre cei care îşi revendicau datoriile sufereau ulterior diverse accidente, în urma cărora îşi pierdeau viaţa. În 2005, Focşa ajunge după gratii, fiind condamnată prin sentinţa Judecătoriei Ciocana la 12 ani de închisoare pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. La 16 iunie 2009, Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) o condamna pe Focşa la 13,6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Doar că, sentinţa definitivă nu a rămas definitivă. Avocatul ei a atacat-o cu recurs în anulare, iar la 22 noiembrie 2010 recursul era admis, dosarul fiind trimis la rejudecare, la acelaşi Colegiu Penal al CSJ. Pe 5 iulie 2011, Colegiul Penal al CSJ decidea condamnarea Larisei Focşa, din nou, printr-o decizie irevocabilă, la 13,6 ani de puşcărie, cu obligarea condamnatei de a achita prejudiciul mai multor victime pe dosar, care ajungea la aproape 2 milioane de lei. Doar că, la 4 iulie 2011, adică cu doar o zi înainte de condamnarea definitivă, Larisa Focșa fusese graţiată de către Marian Lupu, preşedintele interimar de atunci al R. Moldova. În Monitorul Oficial se motiva graţierea prin faptul că Focşa fusese condamnată la 16 iunie 2009 de către CSJ. Cei care au pregătit graţierea au omis însă faptul că acea decizie a CSJ din 2009 a fost ulterior anulată, ea nefiind definitivă

Presiuni asupra oamenilor de afaceri 

În 2006, Marian Lupu a fost învinuit că pe durata campaniei de reconstrucţie a mănăstirii Curchi, campanie patronată de președintele de atunci Vladimir Voronin, şi-a utilizat statutul de spaeker şi a cerut unui grup de companii de asigurări să dea bani pentru construcţia mănăstirii. Cazul a fost sesizat atunci de deputatul AMN, Veaceslav Untilă, actualmente președintele Curții de Conturi,pe care tocmai l-a succedat Marian Lupu. Oficialul a declara atunci că „preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a convocat în biroul său reprezentanţii a 17 companii de asigurări pentru a le înmâna o listă prin care le “adresa rugămintea” să contribuie cu bani la restaurarea Mănăstirii”. În dreptul fiecărui agent economic, după cum afirma atunci Veaceslav Untilă, spaekerul a indicat sume concrete, care ar fi reprezentat 1% din venitul companiei. Iată lista agenților economici, făcută publică de deputatul AMN:

Deputatul a făcut o interpelare la Procuratura Generală prin care a cerut investigarea acestui caz de încălcare a legislaţiei în vigoare. Untilă susţinea că Marian Lupu „a încălcat art. 9, alin. 3 din Constituţie, art. 127 alin. 1 şi 2 din Constituţie, precum şi art. 327 (abuz de putere) şi 328 (exces de putere) din Codul Penal”. Procuratura Generală a refuzat iniţierea urmării penale, motivând că „nici un agent economic nu a sesizat procuratura cu privire la obligarea de a aloca mijloace băneşti pentru restaurarea Mănăstirii Curchi” şi invocând art. 5 alin (1), lit. (f) din Legea cu privire la procuratură în baza căruia „procurorul poate să conteste actele ilegale emise de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de agenţii economici şi de alte persoane juridice, precum şi actele şi acţunile ilegale ale persoanelor cu funcţie de răspundere, numai la cererea cetăţenilor şi în condiţiile legii”. Atunci, mai mulți agenți economici din lista cu pomina au negat în presă că ar fi fost impuși să doneze bani pentru mănăstirea Curchi.

Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat atunci Cancelariei de Stat lista donatorilor în cadrul campaniei pentru reconstrucția mănăstirii Curchi, dar instituția de stat a refuzat să prezinte informația chiar și după ce a pierdut procesul de judecată inițiat de jurnaliști.

Dumping și promovarea intereselor uzinei metalurgice din Râbnița 

În 2002, Marian Lupu, pe atunci ministru-adjunct al Economiei, a fost vizat într-un scandal de corupție, alături de Andrei Cucu, pe atunci ministru al Economiei şi Ceslav Ciobanu, fost ambasador al Moldovei la Washington. Oficialii au fost acuzaţi de Preşedinţie că ar fi făcut demersuri prin care au cerut reducerea taxei la barele de oţel produse la uzina metalurgică din Râbniţa, aflată sub controlul regimului nerecunoscut de la Tiraspol. Decizia de a impune aceste taxe, în 2001, era o primă sancţiune de ordin economic aplicată de Statele Unite autoproclamatei republici nistrene.

Cazul celor trei demnitari a fost subiect de discuţie în cadrul şedinţei Consiliului coordonator de luptă cu corupţia, convocat de preşedintele Vladimir Voronin în această problemă. „Controlul preventiv a stabilit că Ambasada RM în SUA şi Ministerul Economiei au pregătit o scrisoare prin care încercau să obţină diminuarea de la 232% la 10% a taxelor de import pentru Uzina metalurgică de la Râbniţa”, se arata într-un comunicat remis după această şedinţă de Serviciul de presă al Preşedinţiei. Atunci, membrii Consiliului au acordat vot de neîncredere lui Andrei Cucu, Marian Lupu şi Ceslav Ciobanu, iar preşedintele Voronin a cerut organelor de drept să investigheze cazul şi să identifice toate persoanele implicate în acest proces. Fapta lor era calificată de preşedintele Vladimir Voronin ca o afacere păguboasă pentru buget Republicii Moldova şi pentru imaginea ţării în exterior. Urmare a discuției în cadrul Consiliului, în februarie 2002, Andrei Cucu a fost demis din funcţia de ministru, iar Ceslav Ciobanu – revocat din cea de Ambasador al Moldovei în SUA. Marian Lupu a fost singurul funcţionar implicat în acest scandal care şi-a păstrat funcţia.

Dosare pierdute la CEDO

Deși numele lui Marian Lupu nu figurează în lista persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, Parlamentul, ca instituţie, se face vinovat în cel puțin 9 dosare pierdute, în perioada 2005-2008, când era condus de Marian Lupu. CEDO a condamnat R.Moldova în 6 cauze pentru „nealocarea surselor financiare suficiente pentru asigurarea condiţiilor decente de detenţie”, în 2 dosare pentru „imposibilitatea examinării capacităţii de plată a reclamantului din motiv că legislativul nu a adoptat cadrul legal necesar, îar în alt caz - pentru că „nu a întreprins măsuri suficiente pentru prelungirea mandatului judecătorului”.

Rapoarte ale Curții de Conturi

Mai multe rapoarte ale Curții de Conturi, instituție la șefia căreia vine acum Marian Lupu, l-a vizat, ani la rând,în mai multe raporte, în legătură cu gestionarea frauduloasă a banilor publici.  

Bunăoară, un raport al Curţii de Conturi din 2002 a constatat că Marian Lupu a admis nereguli la administrarea proiectelor finanțate de către organizațiile internaționale, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Economiei. Controlul CC, ce vizează perioada 1999-2001, îl face vinovat pe M. Lupu de „încălcarea actelor normative în vigoare, de lipsa analizei proceselor de implementare a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale, de implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de asistenţă tehnică, de organizarea şi coordonarea insuficientă a activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova peste hotare”. Iată câteva din încălcările descoperite de care se face resposanbil Lupu: „În anii 1999 şi 2000 asistenţa tehnică acordată republicii a constituit, respectiv, 91,4 mil. dolari SUA şi 64,0 mil. dolari SUA, iar cea financiară - 35,4 mil. dolari SUA şi 120,2 mil. dolari SUA. Însă persoanele cu funcţii de răspundere ale ministerului (dl M. Lupu, dl V. Scobioală) n-au îndeplinit pe deplin prevederile actelor normative cu privire la mecanismul de coordonare a asistenţei tehnice acordate Republicii Moldova de către organismele internaţionale şi ţările donatoare. Din lipsa evidenţei şi a rapoartelor finale, în prezent nu poate fi apreciată corectitudinea şi plenitudinea utilizării fondurilor alocate pentru asistenţa tehnică. Totodată, în programul de asistenţă tehnică au fost incluşi beneficiari şi teme de proiect neprevăzute ("Proiectul Social Chişinău", beneficiar - Primăria mun.Chişinău, donator - Suedia, SIDA, cu un buget de 482,1 mii dolari SUA etc.)”.

„Neexecutarea funcţiilor de către minister (dl M. Lupu) a determinat neeficacitatea activităţii în anii 2000-2001 a Reprezentanţelor comercial-economice ale republicii peste hotare (constituite în baza Hotărîrii Guvernului nr. 695 din 24.06.98). Reprezentanţele comercial-economice din Polonia, Regatul Belgia, Germania şi Letonia, încălcînd pct. 9 şi 13 din Regulamentul aprobat prin hotărîrea menţionată, n-au prezentat ministerului dările de seamă anuale şi trimestriale privind activitatea lor economico-financiară, distribuind veniturile fără permisiunea ministerului. Totodată, n-a fost determinat statutul juridic al acestora (instituţie bugetară sau autogestionară), sursele şi modul de formare a veniturilor. În urma acestui fapt, precum şi a eschivării ministerului de la reglementarea activităţii reprezentanţelor, acestea şi-au desfăşurat activitatea economico-financiară la discreţia conducerii lor”. (Hotărârea Curţii de Conturi, nr 21 din 06.03.2002 „Privind rezultatele controlului asupra unor aspecte ale activităţii Ministerului Economiei şi Reformelor (actualmente Ministerul Economiei) în anii 1999 – 2001”, Monitorul Oficial nr-063 din 16.05.2002.

Un alt control al Curţii de Conturi efectuat la Parlament, rezultatele căruia au fost făcute publice, este cel din perioada 2005-2006, perioadă în cadrul Marian Lupu deținea funcția de șef al Legislativului. Atunci Curtea de Conturi a verificat cheltuielile Aparatului Parlamentului, Bazei auto şi a Direcţiei pentru deservirea clădirilor. Ca rezultat, controlorii au constatat unele abateri de la legislaţia în vigoare la efectuarea cheltuielilor şi la înregistrarea acestora în rapoartele financiare. Iată câteva din încălcările descoperite:

Aparatul Parlamentului: Din contul cheltuielilor aprobate pentru întreţinerea Aparatului Parlamentului au fost efectuate cheltuieli în sumă de 52,7 mii lei pentru întreţinerea oficiului poştal al Î.S. “Poşta Moldovei”, amplasat în clădirea Parlamentului (inclusiv 25,1 mii lei - în anul 2006). N-au fost incluse în costul blocului din str. A.Corobceanu 1"C” cheltuielile în sumă de 26,3 mii lei ce ţin de proiectarea reutilării sistemelor inginereşti şi reparaţiei acestui bloc.

Direcţia pentru deservirea clădirilor Parlamentului: Direcţia a decontat materialele de construcţie în sumă de 38,3 mii lei, în lipsa actelor de executare a lucrărilor de reparaţie a clădirilor cu forţele proprii şi a normelor de utilizare ale acestora. Direcţia n-a decontat din evidenţa contabilă încăperile nelocuibile, situate pe str. S.Lazo 36, cu valoarea de bilanţ de 301,0 mii lei, care, de fapt, au fost reconstruite în încăperi locuibile şi repartizate angajaţilor în anul 2004, acestea fiind privatizate de către locatari. Combustibilul achiziţionat în sumă de 127,0 mii lei n-a fost înregistrat în evidenţa contabilă la intrări, la subcontul “combustibil, carburanţi şi lubrifianţi”, fiind reflectat la subcontul “materiale de uz gospodăresc şi de birou”. Ca rezultat, deşi combustibilul se afla în stoc, în evidenţa contabilă nu figura.

Baza auto a Parlamentului: 8 autoturisme ale Parlamentului, în anul 2006, au depăşit limita de parcurs cu 23,4 mii km, fiind utilizaţi suplimentar 3,2 mii litri de combustibil în sumă de 33,8 mii lei şi încălcată, astfel, Hotărârea Biroului permanent al Parlamentului nr.5-XVI din 05.04.2005 “Privind stabilirea limitei anuale de distanţă pentru autovehiculele Parlamentului. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii