Integritate

VIDEO // Malul Nistrului, acaparat de vilele bogaților (II)

Autor: Julieta Savițchi
18/12/2020 7622

Partea  I a investigației poate fi citită aici.  

Cartierul de lux din Parcul Nistrean

La Vadul lui Vodă, câțiva afaceriști din Chișinău au ocupat o parte din Parcul Nistrean și au construit case de lux pe malul Nistrului, fiind îngrădit un segment important din zona de agrement.

Terenurile au garduri de peste 2 metri, intrarea se face prin porți teleghidate, iar imobilele sunt supravegheate cu camere video. Pe strada respectivă care se numește Stejarilor am întâlnit doi muncitori care aveau grijă de curățenia din afară. „Ne-au angajat stăpânii să facem curățenie sub garduri. N-o să găsiți o frunză uscată pe jos”, ne-a spus unul din ei. Aceștea au precizat că o parte din proprietari locuiesc permanent în aceste case, pleacă în fiecare dimineață la serviciu și revin acasă.

Acapararea zonei de parc și a zonei de pe malul râului s-a făcut printr-o schemă în care sunt implicați și reprezentanți ai administrației publice locale. O firmă ia în arendă un teren în scop de agrement pentru un termen îndelungat. Prin diferite „magii”, arendașul obține de la administrația publică locală autorizație de construire și pe terenul aflat în propretate publică sunt construite somptuoasele clădiri, care mai apoi sunt date în exploatare. În baza actelor de predare-primire, construcțiile de pe terenul public sunt înregistrate la cadastru, iar apoi sunt trecute pe numele persoanelor fizice în baza contractelor de vânzare-cumpărare, perfectate la notar.

O astfel de schemă a fost organizată de Ivan Chiosa, un businessman cu afaceri în domeniul poligrafiei.

În martie 1997, Ivan Chiosa a fondat întreprinderea Sevas-auto SRL care ca gen de activitate prestare serviciilor de campinguri şi alte posibilităţi de cazare de scurtă durată . La 30 aprilie 2003, Sevas-auto a semnat cu Primăria orașului Vadul lui Vodă un contract de arendă pe un termen de 25 de ani pentru un teren cu suprafața de 0.6 ha din Parcul Nistrean. Terenul este înregistrat cadastral cu numărul 3158301095 și are adresa oficială orașul Vadul lui Vodă, strada Stejarilor 25.

Ulterior, se dă undă verde la construcții. În martie 2003, Sevas-auto a dat în exploatare primele imobile, în vara anului 2006, încă trei, iar în iunie 2009, a fost înregistrat cel de al șaptelea imobil. Toate sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile și au numere cadastrale.

Două dintre imobile sunt lăsate în proprietatea firmei Sevas-auto, iar altele două Ivan Chiosa le înregistreaze pe numele său în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu propria întreprindere. Alte trei construcții au fost vândute unor terțe persoane.

În 2007, proprietara unei „căsuțe” cu suprafața de 49 de metri devine chișinăueanca Vera Lungu. Cel mai mare imobil din cele șapte, cu suprafața de 193,6 metri pătrați, a fost cumpărat de soții Ion și Alina Budu din Chișinău. În octombrie 2019, Alina Budu i-a „vândut” fiului, Cătălin Budu, imobilul din Parcul Nistrean.

Budu Cătălin apare ca fondator oficial a 7 firme specializate în domeniul construcțiilor, comerțului și reparația autovehicolelor, precum și cu afaceriu în sectorul agrar. O parte din întreprinderi tânărul businessman le-a moștenit de la părinții săi.

Ultimul imobil, cu suprafața de 47,2 metri pătrați, a fost vândut în luna iulie a anului curent. Noul proprietar este Octavian Calmîc care în perioada 21 ianuarie 2016 - 21 decembrie 2017 a deținut funcția de viceprim-ministru și ministru al Economiei și Infrastructurii în Guvernul Pavel Filip.

Ivan Chiosa ne-a comunicat că a obținut terenul din parc în arendă grație faptului că a efectuat lucrări de întărire a malului Nistrului. „Aceste lucrări trebuia să fie efectuate din contul Fondului Ecologic, dar cum ei nu prea au bani, am făcut-o din contul meu personal. Aceasta a fost condiția pentru ca să-mi dea terenul în arendă. Toate lucrările au fost coordonate cu organele de stat, inclusiv cu ecologiștii, am obținut toate documentele permisive, au fost efectuate studii de fezabilitate. Lucrările de întărire a malului au fost coordonate chiar și cu Portul Giurgiulești. Am avut autorizații de construire pentru fiecare clădire, toate au fost date în exploatare și li s-a atribuit număr cadastral. Iar dacă imobilele au număr cadastral și sunt în proprietate privată, nu sunt interdicții pentru înstrăinarea lor”, ne-a spus businessmanul.

Ivan Chiosa a precizat că nu intenționează să treacă în proprietate privată terenul din parc, deoarece ar trebui să suporte cheltuieli nejustificate, iar legea nu permite scoaterea la licitație a parcurilor. „Legea obligă prelungirea termenului de arendă a terenurilor dacă există construcții legalizate. Când va expira termenul prevăzut în contract, vom depune o cerere la Primăria din Vadul lui Vodă de prelungire a contractului”. a explicat afaceristul.

Ivan Chiosa îi are vecini pe soții Serghei și Tatiana Magdaliuc, proprietarii mai multor firme cu afaceri în domeniul imobiliar. Soții Magdaliuc sunt și proprietarii SRL Basarabia-metal care în 2001 a semnat cu administrația din Vadul lui Vodă un contract de arendă a 1.2499 ha din Parcul Nistrean, pentru o perioadă de 99 de ani. Doi ani mai târziu, în decembrie 2003, Basarabia-Metal a dat în exploatare o casă cu suprafața de 546.3 m.p., care a fost înregistrată ca proprietate a firmei.

Serghei Magdaliuc ne-a comunicat că terenul i-a fost dat în arendă cu condiția să întărească malul Nistrului, lucrări care l-au costat o sumă enormă, iar casa din parc este o bază de odihnă aparține firmei și este o bază de odihnă de care beneficiază fondatorii. „Nu am încălcat nimic, totul este legal, avem canalizare, nimic nu se revarsă în Nistru, așa cum fac alții. Avem grijă de curățenia din pădure, de curățenia apei. Uitați-vă ce se face la 20 de metri de la noi. Mizerie totală. De ar fi toți ca noi, ar fi economie, ar fi și ecologie. Despre asta ar trebui să scriți. Dar noi nu am încălcat nimic, mai mult am investit și ne îndeplinim obligațiunile contractuale”, a declarat Magdaliuc.

Tot pe strada Stejarilor din parcul Nistrean deține în proprietate mai multe imobile și omul de afaceri Iurie Șolopa. Firma acestuia, Ramirdo SRL, a luat în arendă, în 2003, 0.65 ha din parcul de pe malul Nistrului, unde se afla o bază de odihnă. O parte din clădirile vechii tabere au fost demolate, o parte reamenajate, iar unele clădiri au fost construite din nou. După întocmirea actelor de predare-primire a clădirilor și înregistrarea lor la cadastru, Iurie Șalopa a înstrăinat majoritatea construcțiilor, prin contracte de vânzare-cumpărare, iar porțiunile de teren pe care sunt amplasate imobilele au fost date în subarendă noilor proprietari.

Unele din construcțiile de pe terenul luat în arendă de SRL Ramirdo au fost vândute de câteva ori, unele au fost donate, iar altele au fost lăsate gaj la băncile comerciale. Printre proprietarii construcțiilor se regăsesc fiul lui Șolopa, vice-președintele Federației de volei din Moldova, Artur Romașcan, și cei doi copii ai săi, femeia de afaceri Irina Jomiru, precum și o companie specializată în fabricarea și instalarea termopanelor.

Solicitat de CIJM, Iurie Onofriiciuc, primarul orașului Vadul lui Vodă, a fost rezervat în declarații. „Terenurile din Parcul Nistrean au fost date în arendă pentru amenajarea bazelor de odihnă, acestea s-a construit și au fost date în exploatare. Terenurile au fost date în arendă în perioada anilor 2001-2003, iar eu sunt primar din anul 2004”, ne-a declarat edilul din Vadul lui Vodă.

Paradisul din Oxentea

La o distanță de 60 de kilometri de la Chișinău, în satul Oxentea din raionul Dubăsari, malul Nistrului a fost transformat într-un țărm de basm. Locuitorii satului aproape că nu mai au acces la malul râului care a fost îngrădit de proprietarii vilelor somptuoase. Unii din ei au organizat mici pensiuni și oferă servicii de cazare pentru turiști.

La una din aceste vile l-am întâlnit pe Nicolae Lavric, fost angajat al poliției economice din Chișinău. Bărbatul ne-a povestit că el a fost printre primii care a venit la Oxentea, a cumpărat o căsuță veche, a demolat-o și a întemeiat o gospodărie nouă. „Iată acolo își construiesc vilă frații Advahov. Acolo stă Franc, acela care se ocupa cu podrugile (fetele n.r.) la Otovasca. Chiar eu l-am închis de vre-o două ori, cu Roic și Călin. Aici este și Sașa Polcovnicu (Sașa Colonelul n.r.). Aici îs toți din cei koroli (regi, n.r.). Iată acolo e Răciula care are vre-o cinci benzinării, vre-o două sau trei cariere de nisip. Aceea este vila lui Vitea Burlacu. El are pe strada Uzinelor vre-o cinci depozite cu materiale de construcție. Mai departe este Eldar, director la fabrica de divinuri, apoi un șef de la CNA, iar ultimul este Victor Miculeț. Primul care a venit aici a fost Franc, apoi Sașa Polcovnicu, iar eu am fost al treilea. Pe ceilalți eu i-am adus aici. Pe Iliușa Andronic de la Bubueci, el are 12 tiruri. Pe Harter l-am adus, pe Burlacu. Pe mal terenurile costă patru mii de euro pentru un ar”, ne-a spus fostul polițist.

Și la Oxentea sunt aplicate pe larg schemele cu terenuri din teritoriul riveran râului Nistru, iar administrația locală pur și simplu închide ochii. Analiza înregistrărilor cadastrale arată că majoritatea terenurilor pe care au fost construite vilele sunt cu destinație agricolă, iar construcțiile nu sunt autorizate.

De exemplu, cunoscutul om de afaceri Victor Miculeț, proprietarul mai multor saloane auto din Chișinău, deține oficial în Oxentia 0.2306 ha de grădină. Acesta a procurat terenul în 2018, de la omul de afaceri Valeriu Răciula, care, la rândul său, l-a procurat în 2013 de la un localnic. Miculeț a extins terenul până la râu și și-a amenajat o zonă de odihnă de vis. Construcțiile însă, nu sunt înregistrate la cadastru.

Solicitat la telefon, Victor Miculeț a recunoscut că imobilele nu sunt înregistrate la Agenția bunurilor imobiliare, însă această problemă urmează să fie rezolvată în timpul apropiat. „Terenul se află în extravilan, dar această problemă urmează să fie rezolvată în timpul cel mai apropiat. Consiliul local urmează să decidă asupra schimbării destinației mai multor terenuri și atunci vom putea să ne legalizăm și construcțiile. Nu doar eu mă aflu în această situație”, ne-a declarat businessmanul.

Victor Miculeț a mai spus că iubește mult râul Nistru, unde s-a născut și a copilărit și că are doar intenții bune pentru menținerea florei și faunei. „Noi, cei cu vile în Oxentia, intenționăm să creăm o asociație, ca să atragem fonduri europene pentru Nistru. Personal am cumpărat 200 de fazani și le-am dat drumul în pădure. Anul trecut am procurat o tonă jumătate de puiet de pește și i-am dat drumul în râu. Acuma vrem să cumpărăm iar. Noi luptăm cu braconierii, singuri îi dăm pe mâna oamenilor legii, le luăm plasele. Purtăm discuții cu Agenția Apele Moldovei ca să curățim râul în regiunea respectivă, este înnămolit”, ne-a spus omul de afaceri.

Vila Miculeț

Victor Miculeț a precizat că deține permisiunea Agenției Apele Moldovei pentru a construi pe malul Nistrului. 

Vitalie Briceag care până în 2019 a lucrat șef de direcție în cadrul Inspectoratului General Poliție de Frontieră al Ministerului de Interne a cumpărat în 2017 un teren destinat pentru grădinărit, cu suprafața de 0.0548 ha, unde și-a construit vila. Terenul se regăsește în Declarația de avere pentru anul 2019 și este declarat la prețul de doar 684 de lei, în timp ce ce prețul real este de cel puțin 25 de mii de euro.

Vasile Șarco, șeful Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor, deține pe malul Nistrului două terenuri cu destinație agricolă. Un teren cu suprafața de 0.0696 ha a fost procurat de acesta la finele anului 2016 fiind înregistrat pe numele său și al soției.

Tot în decembrie 2016, Șarco a mai procurat un teren alăturat, cu suprafața de 0.0907 ha, pe care l-a înregistrat pe numele tatălui său, un pensionar din Șoldănești.

Funcționarul a raportat în Declarația de avere terenul înregistrat pe numele său, iar la compartimentul valoarea bunului a pus cifra 0.

Solicitat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Vasile Șarco ne-a declarat că va da start lucrărilor de construcție imediat ce Consiliul local va schimba destinația terenurilor. „Noi am procurat și terenul înregistrat pe numele tatălui meu. Vrem să scăpăm de Chișinău, vom vinde casa și ne vom muta aici. Chiar e mai ușor să ajungi la serviciu de aici, traseul nu este aglomerat. E mai complicat să traversezi capitala dintr-un capăt în altul”, a precizat Șarco.

Locuitorii din Oxentea sunt indignați de cele ce se întâmplă în satul lor. Aceștea spun că îi deranjează camioanele cu beton care circulă zilnic prin satul lor și sunt nedumeriți de unde au proprietarii vilelor atâția bani.

În același timp, terenurile din teritoriul riveran râului Nistru continuă să se vândă ca pâinea caldă, iar în scheme sunt implicați funcționarii locali.

O parte din aceștea, inclusiv primarul Valeriu Rusu, au devenit proprietari de terenuri în perioada exercitării mandatelor. În 2013, Valeriu Rusu, inginerul cadastral, Nicolae Crețu și secretara consiliului, Efimia Botnari, au ajuns pe banca acuzaților. Printre învinuirile aduse celor trei funcționari erau și cele de falsificare a actelor publice, în urma cărora aceștea au devenit proprietari de grădini pe malul Nistrului. Conform schemei de amplasare în teritoriu, terenurile respective se află în fâşia riverană a râului Nistru, este proprietate a statului şi se află în gestiunea Agenţiei Apele Moldovei. Efimia Botnari a fost condamnată la 5 ani și 5 luni de închisoare, Valeriu Rusu la 1 an și 6 luni, iar Nicolae Crețu a fost achitat pe motiv că fapta să se încadrează în limitele Codului Contravențional. În 2018, Curtea Supremă de Justiție a transmis dosarul la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, unde încă se mai află pe rol.

Valeriu Rusu, care se află la cârma satului Oxentea din 2007 și a emigrat în perioada executării mandatelor de la un partid la altul, nu a vrut să vorbească despre fenomenul vilelor de pe malul Nistrului, motivând că este proprietate privată și nu dorește decât ca în satul său să fie liniște și pace. Edilul, acum membru al PSRM, se declară victimă a regimului Plahotniuc și susține că fostul lider al PDM ar fi plătit 100.000 de euro ca să-l bage la închisoare.

Ce spun experții

Ilie Trombițițchi, președintele Asociației ECO-Tiras, susține că construcția vilelor pe teritoriul riveran reprezintă o ilegalitate și că reprezintă pericol și din punct de vedere ecologic. „Codul Apelor interzice construcțiile pe litoral și mai ales în apă. Aceasta este proppietatea statului, se află în gestiunea Agenției Apele Moldovei. Destinația acestor terenuri nu poate fi schimbată și nici trecută în proprietate privată. Dar cu corupția pe care o avem la noi în țară ne putem aștepta la orice”, ne-a declarat expertul.

Ilie Trombițchi este convins că construcțiile abuzive de pe malul Nistrului poluează și afectează flora și fauna râului. „La sigur că aceste vile au sisteme de canalizare și se revarsă în râu. Construcțiile din beton în apă afectează coloniile de pești și alte viețuitoare”, a precizat Trombițchi.

Expertul susține că nu se încadrează în limitele lgii nici justificările ce țin de întărirea malurilor: „Funcționarii care au eliberat documente permisive au încălcat flagrant legea. Nu cred că s-a trecut fără mită”.

Nicolae Crăciun, expert-consultant în construcții și amenajarea teritoriului la UNDP Moldova, susține că este inadmisibilă îngrădirea litoralui de pe Nistru. „Este binevenită dezvoltarea afacerilor rurale în domeniul turismului. Dar nu poate fi limitat accesul la litoral, la apă. Este un teritoriu public aflat sub protecția statului. Cât privește construcțiile, dacă nu sunt înregistrate la cadastru și au fost efectuate fără acte permisive, atunci sunt ilegale și trebuie demolate. Situația îmi amintește de cea din Odesa, când era guvernator Saakașvili. Acesta a dispus demolarea construcțiilor care îngrădeau accesul la plajă”, ne-a spus expertul.

Referindu-se la construcțiile din Parcul Nistrean, Nicolae Crăciun la fel le consideră ilegale. „Terenurile au fost date în arendă în scop de amenajare. Aveau dreptul să instaleze doar foișoare din lemn, scaune și măsuțe, să planteze copaci decorativi, flori. Este dubios cum li s-a permis să construiască case și să facă garduri din beton”, a punctat Crăciun.

Cum comentează Agenția Apele Moldovei

După mai multe încercări nereușite de a lua o reacție de la Agenția Apele Moldovei, instituția a venit în cele din urmă cu un răspuns la solicitarea noastră. În documentul semnat de Andrei Antonevici, directorul agenției, se precizează că pe teritoriul fâșiilor riverane de protecție a apelor pot fi construite doar construcții hidrotehnice, iar cu unele excepții, aceste teritorii pot fi utilizate în calitate de „cheiuri temporare provizorii”.

Totodată, cei de la Agenția Apele Moldovei se spală pe mâini pe motiv că nu este organ de control, iar în competența sa intră gestionarea apelor, dar nu și a terenurilor din fondul apelor.

 

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii