Justiţie

Demisiile „onorabile” ale judecătorilor: Cum au scăpat de răspundere unii magistraţi cu probleme de integritate

Colaj: CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
30/01/2022 17712

Mai mulţi judecători cu probleme de integritate, deconspirate de jurnaliştii de investigaţie, au părăsit „onorabil” sistemul, după ce şi-au aranjat un trai confortabil, fără ca să dea socoteală cât de puţin pentru modul în care şi-au făcut averile care depăşesc cu mult limitele veniturilor oficiale. Unii au plecat după atingerea limitei de vârstă, cu pensii lunare, pe care oamenii de rând nu le primesc într-un an, alţii s-au retras în avocatură şi atrag clienţi bănoşi profitând de faptul că au fost judecători. Niciunul dintre magistrații cu probleme de integritate nu a fost tras la răspundere, iar odată cu trecerea timpului numele lor au început să fie date uitării.

Inamicul nr.1 al „câinilor turbaţi”

Fostul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, a părăsit vara trecută sistemul după 31 de ani de activitate. Demisia sa a fost motivată de atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani şi conform legii, nu mai are dreptul să activeze ca magistrat.

Ion Muruianu, Sursa: IPN

În perioada guvernării comuniste, Ion Muruianu a avut o carieră galopantă. În 2001 a fost numit vicepreşedite al Judecătoriei Buiucani, iar în 2007 a ajuns în fotoliul de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. În perioada respectivă, Ion Muruianu a fost supus criticilor din partea societăţii civile, a partidelor de opoziţe şi a unor instituţii de presă pentru că ar fi slujit intereselor partidului de la guvernare, iar prin intermediul său Vladimir Voronin ar fi controlat sistemul judecătoresc.

Muruianu a fost criticat de presă şi după ce a spus că unii ziarişti nu sunt câinii de pază ai democraţiei, ci „câini turbaţi”. Din acest motiv, Muruianu a fost declarat pentru o perioadă inamicul nr.1 al presei.

După căderea regimului comunist, în vara anului 2009, partidele pro-europene ajunse în Parlament au pus problema demiterii lui Muruianu. În 2010, Parlamentul l-a demis pe judecătorul Ion Muruianu din funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Pentru demitere au votat deputaţii coaliţiei de guvernămînt. Independenţii din Moldova Unită au refuzat să participe la vot, iar comuniştii au părăsit sala de şedinţe în semn de protest. Unul din motivele demiterii a fost că a jignit presa, iar altul a fost numărul mare de dosare pierdute de Republica Moldova la CEDO, în urma deciziilor pronunţate de Muruianu.

El a declarat atunci că demiterea sa este doar politică. Ion Muruianu a lucrat încă doi ani în calitate de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, după care a fost strămutat la Curtea de Apel Chişinău, în urma reformei prin care a fosr redus numărul de magistraţi din instanţa supremă.

Judecătorul Muruianu a plecat din sistem cu o pensie de 348.669 de lei, mai precis 29.055 de lei pe lună. În afară de aceasta, la plecare a mai primit şi o îndemnizaţie unică de concediere de 486.555 de lei.

Magistratul a raportat în proprietate o casă de locuit, o vilă, un apartament, două spaţii comerciale şi două garaje. Patru din aceste îmobile magistratul le-a procurat în perioada guvernării comuniste. Anul trecut, Muruianu a primit moştenire un imobil de 600 metri pătraţi şi două terenuri pentru construcţie a câte 6 ari.

În 2007, anul când a ajuns la cârma Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu şi-a procurat un automobil nou-nouţ, de model Subaru Tribeca, pentru care a scos din buzunar 611.132 de lei.

Din familia lui Ion Muruianu mai activează în sistem nora sa, Maria Muruianu, magistrată la Judecătoria Chişinău.

Judecătorul lui Platon şi avocatul lui Şor

Aureliu Colenco

Fostul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, a renunţat la mantia de judecător după ce au fost desfiinţate, în 2012, instanţele specializate. Aureliu Colenco a declarat că autorităţile şi-au dorit demisia sa, pentru a demonstra opiniei publice că îşi ţin promisiunile anterioare de a lupta cu aşa-zişii judecători corupţi. În perioada cât a activat în funcţia respectivă, presa a scris că magistratul ar dispune de o avere fabuloasă, dar şi despre faptul că a emis decizii controversate, în urma cărora au fost preluate afaceri sau proprietăţi ale statului. Unul din beneficiarii deciziilor lui Colenco ar fi fost chiar Veaceslav Platon.

După plecarea din sistem, Aureliu Colenco a decis să se retragă în avocatură. La 17 septembrie 2012, Comisia de Licenţiere a Uniunii Avocaţilor i-a respins cererea, argumentând că nu are o reputaţie ireproşabilă, iar comportamentul şi activitatea sa în funcţia de judecător „sunt incompatibile cu normele Codului Deontologic al Avocatului”. Refuzul a fost atacat în instanţă de către Colenco, iar sistemul „nu l-a uitat” şi i-a dat câştig de cauză.

Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Disciplinar. al Magistraţilor Numele lui a apărut şi în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chişinău, iar legalitatea afacerii a fost verificată de Procuratura Anticorupţie. Printre ultimele decizii luate de Colenco şi care l-a determinat pe premierul Filat să vorbească despre “un nou atac raider” a fost cea emisă în decembrie 2011 prin care Întreprinderea de Stat “Registru” a fost obligată să plătească firmei “Intersoftcom” 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârea şi a remis dosarul la rejudecare.

Pe 27 februarie 2012, peste două săptămâni după ce Curtea Constituţională a anulat decizia Parlamentului despre lichidarea instanţelor economice, Aureliu Colenco a emis din oficiu o încheiere-trăsnet. Sesizându-se la cererea a doi foşti paznici de la Circ, care de doi ani cereau prin instanţe să li se achite restanţele la salarii, judecătorul a demarat procesul de insolvabilitate a instituţiei, numindu-l ca administrator provizoriu pe „dl ÎI „Motuzco Serghei”. La data emiterii încheierii o asemenea întreprindere pur şi simplu nu exista. Ea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) tocmai pe 23 martie 2012.

Valeriu Harmaniuc, Captură

Aureliu Colenco a ajuns din nou în atenţia opiniei publice după ce ajuns să fie unul din avocaţii lui Şor. Presa a scris despre tactica apărătorilor deputatului fugar, care, prin diferite tertipuri, tergiversează procesul lui Ilan Şor în instanţa de apel.

Tatăl şi moştenitorul

Valeriu Harmaniuc, fost magistrat al Curţii de Apel Bălţi, dar și alți trei foști colegi de-ai săi Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Ala Nogai, au ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. Aceștia au emis în 2009 o decizie pe un litigiu dintre trei agenţi economici. Iniţial, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de acestă dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru.

În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

Petru Harmaniuc, Magistrat.md

Valeriu Harmaniuc a fost "înlocuit" în sistem de către fiul său Petru, judecător în Chişinău. Candidatura lui Petru Harmaniuc a fost respinsă de şeful statului, în baza unei note informative a SIS, în care se menţionau „conflicte de interese, relații cu persoane controversate, averi și mijloace financiare ce nu corespund veniturilor sau averi nedeclarate, implicări în activități ce afectează nepărtinirea sau diminuează încrederea publicului ”. Totuşi, sistemul în care a activat tatăl a avut grijă şi de fiu şi în 2017 Petru Harmaniuc a primit mandatul.

La primirea mandatului, tânărul magistrat deja era o persoană înstărită, fiind proprietarul unui imobil de milioane. Petru Harmaniuc a declarat anterior pentru portalul Anticorupţie.md că se întreţine singur de la vârsta de 18 ani şi a investit în construcţia imobilului economiile sale.

Judecătorii schemelor lui Platon

Judecătorii Serghei Namaşco, Alexandru Rotari şi Liliana Andriaş de la Judecătoria de circumscripţie Chişinău au fost demişi de către Consiliul Superior al Magistraturii în 2014. Pe 11 iunie 2013, judecătorii Namaşco, Andriaş şi Alexandru Rotari, de la aceeaşi instanţă, au fost propuşi de CSM preşedintelui R. Moldova pentru numirea, prin transfer, la Judecătoria Centru. Dar, în iulie 2013, preşedintele Timofti a respins propunerea, invocând că „în procesul examinării candidaturilor propuse prin prisma corespunderii lor exigenţelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului a fost sesizat de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) că, în privinţa candidaturilor propuse, ar exista informaţii ce denotă indicii sau elemente identificatorii ale factorilor de risc specificaţi în art. 4 lit. a) a Legii privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, aspecte ce atestă necorespundere prevederilor art. 6, art. 8 alin.(1) şi art. 15 din Legea cu privire la statutul judecătorului”.

Despre judecătorii Namaşco, Rotari şi Andriaş presa a scris că ar fi fost implicaţi în mai multe scheme de atac raider împotriva acţionarilor de la „Moldova-Agroindbank”, „Banca de Economii”, „Victoriabank” şi compania „Asito”.

Caption

În urma deciziilor adoptate de judecătorul Serghei Namaşco, ÎS „Registru" a fost obligată să achite un prejudiciu de 71 de milioane de dolari unei companii străine.

Totodată, Serghei Namaşco, judecător implicat în decursul anilor în câteva scandaluri, a apărut, în 2008, într-o revistă mondenă, alături de un alt magistrat, demis anterior din sistem din aceleaşi motive, Aureliu Colenco. Cei doi erau prezentanţi ca doi judecători ai viitorului.

În 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a dat undă verde pentru a fi pornit un dosar penal pe numele fostului judecător, însă cu asta pare să se fi terminat. În agenda Judecătoriei Chişinău şi cea a Curţii de Apel nu este pe rol sau pronunţată vre-o hotărâre în privinţa lui Namaşco.

Maria Moraru, Adevărul.ro

Numele lui Alexandru Rotari nu a mai apărut în spaţiul public. El a fost demis pentru încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației. Demisia pare să fi fost siigura răspunere purtată de fostul magistrat.

Liliana Andriaş are statut de învinuit în dosarul Laundromatului regizat de Veaceslav Platon. Dosarul se află de câţiva ani în gestiunea Judecătoriei Chişinău, fiind amânat de la o zi la alta.

Magistrata cu castel de 10 mii de euro

Maria Moraru a fost numită în funcția de magistrat în anul 1987, la Judecătoria Economică. Ulterior, aceasta a fost promovată la Curtea de Apel Economică, unde a deținut inclusiv funcția de vicepreședinte și președinte interimar al instanței. Din anul 2012, după desfiinţarea judecătoriilor specializate, Maria Moraru a trecut să lucreze la Curtea de Apel Chişinău. Maria Moraru a ajuns în atenţia presei pentru casa cu trei nivele, cu elemente din arhitectura castelelor medievale, pe care a declarat-o la 10.00 de euro. Experţii au evaluat imobilul la cel puţin 6 milioane de lei. Magistrata şi soţul ei, Ion Moraru, nu au dat imobilul în exploatare mai mulţi ani la rând, evitând astfel plata impozitelor.

Maria Moraru a avut „grijă” şi de grefiera sa. În urma unor decizii luate de judecătoarea Moraru, grefiera şi rudele ei au ajuns în proprietatea a patru apartamente în Chişinău.

Magistrata Moraru a demisionat în noiembrie 2018, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, cu o pensie lunară de 12790 de lei şi cu o îndemnizaţie unică de aproape jumătate de milion de lei. Magistrată nu a fost mulţumită de mărimea pensiei oferite şi a dat în judecată Casa Naţională a Asigurărilor Sociale. „În perioada 01 aprilie 2015-2018 salariile de funcţie ale judecătorilor au fost majorate, iar autoritatea pârâtă nu a efectuat recalcularea pensiei conform legislaţiei pertinente. Astfel, mi-au fost încălcate drepturile legale la beneficierea de pensie în cuantumul stabilit de lege”, a invocat fosta magistrată. Cum era şi de aşteptat, Maria Moraru a câştigat irevocabil.

Castelul familiei Moraru

Au prejudiciat statul cu dosare perdute la CEDO

Natalia Moldovanu, ipn.md

În aprilie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Guvernul de la Chişinău să achite despăgubiri de 2.000.000 de euro Fabricii de Zahăr din Ghindeşti. Cei care au luat decizia, în 2008, sunt foştii magistraţi ai Curţii Supreme de Justiţie Natalia Moldovanu, Iurie Şumcov şi Ion Vîlcov.

Natalia Moldovanu s-a concediat din sistemul judecătoresc în anul 2012, când ocupa funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Până în anul 2010, Moldova a pierdut la CEDO 10 dosare, la examinarea cărora a participat Moldovanu. Cu doar câteva zile până la demisia sa, procurorul general de atunci, Valeriu Zubco a cerut ca pe numele magistratei să fie intentate două proceduri disciplinare.

Iurie Şumcov s-a concediat în anul 2013. Informațiile despre el nu sunt accesibile pentru public.

Ion Vîlcov a părăsit sistemul în 2014. În 2012, lui Vîlcov i-a fost decernată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii. De atunci, nu există informaţii publice despre el.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat

 

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii