Justiţie

VIDEO // La rând după licență: Cinci foști procurori vor să îmbrace roba de avocat

Autor: Julieta Savițchi
20/12/2020 10352

Patru foști procurori anticorupție – Lilian Rudei, Dorin Compan, Roman Statnîi și Vitalie Ciudin –, care au părăsit sistemul la începutul anului curent, au venit la Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților din Moldova pentru a trece de cealaltă parte a baricadei, cea a apărătorilor. Acestora li s-a alăturat fostul procuror  adjunct din UTA Găgăuzia, Ivan Pamujac. Membrii Comisiei i-au dat undă verde doar lui Lilian Rudei, iar ceilalți au fost obligați să aștepte până se vor convinge că nu există impedimente pentru a fi acceptați în comunitate.

Acuzatorul fostului șef de la Fisc

Lilian Rudei și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție la 25 august 2005, iar la 27 ianuarie anul curent a părăsit sistemul în urma scandalului dintre noua conducere a Procuraturii Generale și șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

Lilian Rudei. Sursa: magistrat.md

Rudei a ajuns în atenția opiniei publice în 2013, după ce i-a fost dat în gestiune dosarul intentat pe numele fostului șef al Fiscului, Nicolae Vicol. Acesta a părăsit Republica Moldova în 2015, după ce instanța de fond l-a condamnat la șase ani cu executare. La 30 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău a anulat sentința și a remis dosarul corupției de la Fisc la rejudecare în instanța de fond.

Lilian Rudei a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice din cauza donațiilor generoase primite de la rudele sale. În 2012, părinții săi i-au donat 145.000 de lei, în 2014–2016 – câte 5.100 de euro, iar în 2017 – 93.000 de lei. În același an, el a vândut automobilul său nimănui altuia decât tatălui său, cu 80.000 de lei, cumpărându-și un alt autoturism contra 10.000 de euro.

La plecarea din sistem, Rudei a declarat un salariu anual de 514.000 de lei, o vilă de 125 de metri pătrați, un automobil de model Toyota Sienna, evaluat la 10.000 de euro, și o datorie la bancă de 170.000 de lei.

Procurorul care l-a înlocuit pe Nicolae Chitoroagă

Dorin Compan și-a început activitatea în Procuratura Anticorupție în 2007, iar la 7 februarie 2020 a părăsit sistemul din proprie inițiativă. După demisia lui Nicolae Chitoroagă de la șefia Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în iulie 2019, Compan a exercitat funcția de șef adjunct al instituției, iar începând cu septembrie a aceluiași an, a exercitat funcția de șef interimar al PCCOCS. În decembrie 2019, în contextul verificărilor la Procuratura Aanticorupție și PCCOCS, Compan a revenit în funcția de procuror anticorupție.

Dorin Compan. Sursa: Facebook.com

Dorin Compan a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv cel care îl viza pe fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama, pe fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi, dosarul licitațiilor trucate în medicină, dosarul „tomograf” sau dosarul licitațiilor trucate de primării pentru milioanele de lei din Fondul Ecologic.

Compan are părinți peste hotare, care îi donează sume importante în fiecare an. În 2018, a primit din partea părinților săi 39.700 de euro. În acelaşi an, el a câştigat alte 6.000 de euro de la cumetria fiicei sale. Și în anii trecuți rudele și prietenii săi au fost foarte de generoși cu el. În 2014, el și soția sa au primit în dar 18.000 de euro și 10.000 de lei, în 2015 – 14.000 de euro, în 2016 – 6.000 de euro, iar în 2017 – 10.000 de lei.

Rudele generoase nu i-au trecut cu vederea nici pe copiii procurorului. În 2014, odraslele lui Compan au câștigat peste 20.000 de lei, în 2015 – 7.000 de euro și 5.000 de lei, în 2016 – 2.000 de euro și peste 10.000 de lei, iar în 2017 – 40.000 de lei.

În 2019, donațiile pentru familia procurorului au constituit 2.300 de euro. Compan a mai raportat o datorie de 39.700 de euro, bani împrumutați fără dobândă anul trecut de la mama sa, Valentina Compan, care lucrează de mai mulți ani în Italia. Fostul procuror și-a asumat obligația să restituie datoria până în 2029. La plecarea din sistem, Compan a declarat două apartamente și două automobile – un Lexus și un Mercedes.

Ex-procurorul cu statut de învinuit penal

Roman Statnîi a venit în Procuratura Anticorupție în octombrie 2008 și a demisionat în februarie 2020, la îndemnul procurorului general Alexandr Stoianoglo. Ultimul dosar de rezonanță aflat în gestiunea lui Statnîi a fost intentat pentru îmbogățire ilicită fostului vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală.

Roman Statnîi                      Sursa: magistrat.md

Statnîi a fost reținut la 18 mai curent pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere și a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13.

La o lună, Judecătoria Chișinău i-a prelungit mandatul cu 30 de zile, însă Curtea de Apel l-a plasat în arest la domiciliu.

Ulterior, procurorii nu au mai solicitat mandat de arestare pe numele fostului lor coleg.

Statnîi este învinuit că ar fi fabricat o cauză penală pe numele fostului director al fabricii de conserve Natur Bravo din Cupcini, Evgheni Kheyman, acesta fiind învinuit și condamnat pentru escrocherie. 

Evgheni Kheyman este cetățean al Federației Ruse și se declară membru al Consiliului economic de pe lângă președintele Republicii Moldova. În plângerea depusă anul trecut la Procuratura Generală, Kheyman susține că procurorul Statnîi i-ar fi fabricat în 2018 dosarul penal la comanda lui Vladimir Plahotniuc și a fostului procurori general Eduard Harunjen. 

Sergiu Moraru, avocatul lui Statnîi, susține că acuzatorii au formulat cele cinci capete de acuzare în baza declarațiilor soției lui Evgheni Kheyman, care spune că auzit acuzațiile de la soțul ei.

„Nu a fost audiată partea vătămată, nu au fost audiați martori, nu au fost prezentate probe. Timp de două luni în privința clientului meu au fost efectuate măsuri speciale de investigație, i-au fost interceptate telefoanele, dar nu i s-a confirmat vinovăția”, a declarat Sergiu Moraru.

Avocatul a mai precizat că bunurile de care Evgheni Kheyman ar fi fost deposedat de Statnîi au fost vândute , de fapt, de soția sa în 2018, în baza unei procuri semnate de partea vătămată încă în 2016.

Și Roman Statnîi s-a bucurat de donații generoase. În 2018, el a raportat cadouri în valoare de 540.000 de lei, iar în 2019 darurile au fost mai mici, de 170.000 de lei. În 2018, a împrumutat 17.000 de euro de la fratele său, Igor, și urmează să plătească datoria până în 2022. La plecarea din sistem, Statnîi a raportat un apartament de 59 de metri pătrați și două automobile de model Land Rover.

Fostul procuror care se mai vrea judecător

Vitalie Ciudin          Sursa: ziuadeazi.md

Vitalie Ciudin a fost numit șef al Serviciului Sud al Procuraturii Anticorupție în 2014. Anul trecut, a renunțat la funcția respectivă în urma unor neînțelegeri cu procurorul general de atunci, Eduard Harujen. Mărul discordiei ar fi fost Lilian Lungu, o rudă a lui Harunjen, care i-a fost subaltern lui Ciudin.

Ulterior, a fost numit șef la Procuratura raionului Cahul. După demisia lui Harunjen în vara anului 2019, a fost chemat să asigure, în locul lui Lungu, interimatul funcției de șef al Procuraturii din Cahul.

În martie anul curent, Vitalie Ciudin a părăsit sistemul. La plecare, el a raportat un apartament de 82,4 metri pătrați, procurat în 2013, și un automobil Honda procurat cu noouă ani în urmă.

Anterior, Ciudin a candidat și pentru funcția de judecător.

Procurorul milionar în credite

Ivan Pamujac și-a început cariera în 2013 în calitate de procuror al orașului Ceadîr- Lunga și a părăsit sistemul în august 2020, fiind deja șef adjunct al Procuraturii din UTA Găgăuzia.

În 2015, s-a ales cu un avertisment după ce doi subalterni de-ai săi au fost reținuți pentru infracțiuni de corupție pe motiv că nu a desfășurat discuții profilactice pentru prevenirea acțiunilor de corupție.

La plecarea din sistem, Pamujac a declarat un teren pentru construcții de aproape 9 ari, un apartament, un garaj, o casă de locuit de 164 de metri pătrați și două automobile de model Ford. Toate au fost procurate după ce a fost numit procuror în Ceadîr-Lunga.

În 2017–2019, familia Pamujac a contractat trei credite de la o bancă comercială în valoare totală de peste 1.000.000 de lei pe care urmează să le restituie până în 2039.

De ce a fost admis doar un candidat din cinci

Adrian Tăbârță, membru al Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, ne-a comunicat că se va reveni la ceilalți patru candidați după ce vor primi răspunsuri din partea organelor de drept și a instituțiilor în care au lucrat privind sancțiunile pe care le au. Pentru a practica profesia de avocat, a subliniat el, candidatul trebuie să aibă o reputație ireproșabilă.

De cealaltă parte, Roman Statnîi susține că statutul de învinuit într-un dosar penal nu poate fi un impediment pentru eliberarea licenței de avocat, invocând principiul prezumției de nevinovăție. „Faptul că sunt învinuit într-un dosar penal nu înseamnă că sunt vinovat”, ne-a declarat fostul procuror.

Avocatura, refugiu pentru judecătorii și procurorii demiși

Zeci de foști procurori și judecători s-au ales în ultimii ani cu licență de avocat după ce au plecat din sistem din diferite motive, inclusiv din cauza dosarelor pornite pe numele lor. Legea permite admiterea în avocatură, în afara concursului, a judecătorilor și procurorilor cu un stagiu de cel puțin zece ani.

De această prevedere se arată indignați o bună parte din apărători, nevoiți să susțină examene dificile și să achite taxe (acum de 100.000 de lei) pentru a obține licența.

Președintele Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților, Gheorghe Vlas, ne-a declarat anterior că de cele mai multe ori sunt admiși în comunitate foști judecători și procurori cu reputația pătată.

„Este vorba de o prevedere din articolul 10 din Legea cu privire la avocatură cu care noi luptăm de mai mult timp. Am ajuns să fim criticați de societate că avocatura s-a transformat într-un refugiu pentru judecătorii sau procurorii compromiși. Legea nu permite admiterea în profesie a persoanelor care nu au o reputație ireproșabilă. Dar noi nu suntem organ constator și nu întotdeauna suntem informați”, a spus Vlas. 

„Mai există un aspect, prezumția de nevinovăție. Noi am refuzat să eliberăm licențe unor foști judecători cu statut de învinuit în dosare penale, cum ar fi Mihail Ciugureanu și Ludmila Ouș. Aceștia s-au adresat în instanță și am fost obligați să îi admitem. Am ajuns să cheltuim timp și resurse în instanță din cauza acestor judecători și procurori. Din acest motiv îi acceptăm deseori în avocatură, chiar dacă deținem informații că au reputația pătată.”

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii