Cabinetul Munteanu: jumătate din miniștri noi și vechea misiune spre Europa
Alexandru Munteanu, prim-ministrul desemnat de fracțiunea majoritară PAS, își prezintă echipa de miniștri și prioritățile în fața deputaților din Parlamentul de legislatura a XII-a. Acesta cere deputaților votul de învestitură pentru programul său de guvernare și pentru cabinetul de miniștri. Noua garnitură guvernamentală este formată din opt miniștri din Guvernul Recean, iar alți opt miniștri au fost cooptați de noul premier. Programul de Activitate al Guvernului Munteanu și denumirea acestuia arată direcția spre care vrea să se îndrepte noul cabinet de miniștri - „UE, Pace, Dezvoltare”
Alexandru Munteanu, prim-ministru

Propus oficial de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a câștigat o nouă majoritate parlamentară la alegerile din 28 septembrie, Alexandru Munteanu este economist de profesie, dar și un om de afaceri de succes, care în ultimii 20 de ani a locuit peste hotarele Republicii Moldova. Astfel, cel, mai des, este prezentat aspirantul la fotoliul de prim-ministru, accentuându-se pregătirea sa economică, aspect pe care se bazează formațiunea care l-a înaintat în funcție.
De fapt. președinta Maia Sandu a fost cea care l-a invitat să formeze un nou Guvern tehnocrat, după ce fostul premier, Dorin Recean, și-a anunțat retragerea din politică, invocând motive personale.
Pe 24 octombrie, șefa statului a semnat decretul prin care Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.
„În urma consultărilor cu fracțiunile parlamentare, am semnat astăzi decretul prin care l-am desemnat pe domnul Alexandru Munteanu în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. Îi urez succes în formarea unui Guvern care să obțină încrederea Parlamentului și să îndeplinească cele mai importante așteptări ale cetățenilor: protejarea păcii, pregătirea țării pentru aderarea la UE, consolidarea economiei și creșterea standardelor de viață ale oamenilor”, se arăta în mesajul Maiei Sandu, care a vorbit în repetate rânduri că pune o miză foarte mare pe experiența lui Munteanu.
Într-o postare pe pagina sa de socializare, Alexandru Munteanu a mulțumit PAS și Maiei Sandu pentru încredere.
Primele „scântei” cu presa
Alexandru Munteanu nu este un nume cunoscut publicului larg, iar la anunțarea candidaturii sale, presa i-a documentat biografia.
În martie 2007, de exemplu, Alexandru Munteanu a devenit Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare a Franţei „pentru aportul adus în promovarea istoriei, culturii şi limbii franceze în Republica Modova”. Ordinul i-a fost înmânat de către Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze din acea perioadă.
Prezența la eveniment a lui Marian Lupu, care era președinte al Parlamentului, a generat mai multe discuții despre pretinse legături ale lui Munteanu cu guvernarea democrată.

În replică, Munteanu a precizat că nu are nicio legătură cu Marian Lupu și că activitatea sa în mediul investițional a respectat toate normele legale.
„Nu l-am cunoscut, nu am avut vreo interacțiune sau parteneriat cu politicianul invocat. Simplul fapt că o companie apare în documentele Pandora Papers înseamnă doar că a fost înregistrată într-o jurisdicție cu regim fiscal special – o practică legală, frecvent folosită în investițiile internaționale”, a explicat Alexandru Munteanu.
În același mesaj, Munteanu a comentat și materialele din presă, în care jurnaliștii i-au documentat biografia.
RISE Moldova a scris că premierul și-a administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina, iar numele său figurează în cinci companii din paradisul fiscal al Insulelor Virgine Britanice. Numele lui Alexandru Munteanu apare în Pandora Papers cea mai mari scurgeri de date din istorie privind paradisurile fiscale. Aceasta dezvăluie tranzacțiile secrete și activele ascunse a peste 330 de politicieni din peste 90 de țări și jurisdicții, inclusiv 35 de lideri de țară și zeci de alți oficiali, printre care consilieri prezidențiali, generali și un guvernator al unei bănci naționale.

Munteanu a replicat că „simpla prezență a unei companii în documentele Panama/Pandora Papers indică doar că această companie a fost înregistrată într-o jurisdicție cu regim fiscal special - o practică legală, folosită frecvent în investiții internaționale. Companiile pe care le dețin sau le-am administrat vreodată au fost constituite în conformitate cu legislația internațională, operațiunile au fost transparente și au respectat normele fiscale aplicabile”.

Președinte al Alianței franceze de peste trei decenii
Alexandru Munteanu are o vastă experiență în domeniul investițiilor și al cooperării internaționale. Este fondatorul companiei 4i Capital Partners și președintele Alianței Franceze din Republica Moldova, organizație pe care o conduce de peste trei decenii.
Născut la 20 ianuarie 1964, la Chișinău, Munteanu a urmat studii în fizică și a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe, iar ulterior a devenit lector conferențiar la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a predat disciplina Bazele Teoretice ale Electrotehnicii. În perioada formării instituțiilor financiare naționale, a ocupat funcții de conducere în cadrul Băncii Naționale a Moldovei, fiind șef al Secției Operațiuni Valutare și director adjunct al Departamentului Relații Externe.
După ce a urmat studii postuniversitare la Columbia University din New York, specializându-se în relații internaționale, bănci și finanțe, Munteanu a activat la Banca Mondială în Washington D.C. și ulterior în mediul privat internațional. În Republica Moldova, a fost director adjunct al Centrului de Investigații Strategice și Reforme (CISR), director al reprezentanței Fondului American de Investiții WNISEF, precum și membru al consiliilor de administrație ale mai multor companii din Moldova și Ucraina.
Începând cu 2007, Munteanu a condus Departamentul de Investiții Directe al Dragon Capital (Ucraina), iar din 2016 este fondatorul 4i Capital Partners, o companie de investiții cu activitate în Europa de Est. De asemenea, a fost membru și copreședinte al Consiliului de Afaceri pe lângă Pactul de Stabilitate de la Viena și președinte al Consiliului de Patroni al școlii internaționale Pechersk School International (PSI) din Kiev.
Eugen Osmochescu, vicepremier, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării
Osmochescu este un nume, la fel, nou pentru publicul larg. Ultimii 25 de ani a activat în domeniul juridic, economic și al reformelor pentru mediul de afaceri.
Atunci când l-a propus, Alexandru Munteanu și-a exprimat deplina încredere în experiența sa și chiar a insistat să facă parte din echipa sa.
Prin desemnarea sa, Guvernul Munteanu își propune să accelereze digitalizarea economiei, să consolideze climatul investițional și să modernizeze infrastructura economică a Republicii Moldova.
Osmochescu a colaborat cu instituții internaționale precum Banca Mondială, Uniunea Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, contribuind la proiecte majore în domeniul dezvoltării durabile, investițiilor, digitalizării și guvernanței.
Osmochescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1994. Ulterior, și-a continuat studiile la Maastricht University din Olanda, obținând titlul de Master of Laws (LLM) în drept comparat și drept european. În 2005, a devenit doctor în drept la USM. În perioada 2024-2025, a urmat un program în domeniul sustenabilității în afaceri la Institute of Sustainability Studies, cu sediul la Dublin, Irlanda.
În 1995, Eugen Osmochescu și-a început activitatea la KPMG, o companie internațională de consultanță și audit, fondată în Țările de Jos. În această perioadă, a consultat Comisia parlamentară pentru buget și finanțe, a analizat proiecte de lege în domeniul administrației publice, fiscalității și reformelor economice și a elaborat proiecte de legislație în domeniile protejării pieței interne, concurenței, reglementării monopolurilor, comerțului și privatizării. Totodată, Osmochescu menționează pe LinkedIn că a oferit contribuții la crearea primei zone economice speciale din Republica Moldova.
Între 1998 și 2003, a activat ca avocat senior la BearingPoint, o companie americană de consultanță în management, care implementa în Moldova proiecte finanțate de USAID. În această perioadă, a contribuit la elaborarea Codului fiscal al Republicii Moldova, inclusiv a normelor privind impozitul pe venit, taxele locale, taxele pentru bunuri și servicii și administrarea acestora. Totodată, a participat la ajustarea legislației conexe pentru alinierea la noile prevederi fiscale.
În perioada 2004–2006, Osmochescu a fost parte a programului BIZPRO, finanțat de USAID, unde a contribuit la reforma sistemului de reglementare din Moldova și la alinierea legislației naționale la standardele internaționale. De asemenea, a coordonat elaborarea reglementărilor pentru zone economice speciale, inclusiv pentru primul port liber al Republicii Moldova de pe Dunăre.
Ulterior, între 2006 și 2007, a colaborat cu compania americană Jacobs, Cordova & Associates, fiind implicat în proiecte de reformă în Croația, Kazahstan, Republica Moldova și Mongolia, coordonând, printre altele, reforma sistemului de inspecții din Mongolia, astfel încât controlul de stat să fie bazat pe evaluarea riscurilor.
În paralel cu activitatea profesională, între 1994 și 2008, Osmochescu a predat la Universitatea de Stat din Moldova, susținând cursuri de Drept internațional public, Drepturile omului, Dreptul refugiaților, Dreptul UE și Dreptul concurenței. A fondat și coordonat Secția Refugiați în cadrul Clinicii Juridice a USM, în colaborare cu UNHCR, și a fost președinte al Consiliului Refugiaților din Republica Moldova.
Vladimir Bolea, vicepremier, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
Vladimir Bolea este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2024, a reușit „performanța” de a sta în fruntea a două ministere - cel al Agriculturii și cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În urma remanierilor guvernamentale, oficialul a schimbat ministerele, chiar dacă existau voci care cereau ca acesta să nu se mai regăsească în garnitura guvernamentală.
În perioada în care a exercitat funcția de ministru al Agriculturii, a fost în centrul unei confuzii din cauza microfonului deschis. Bolea s-a exprimat necenzurat în adresa unui jurnalist, la o conferință organizată după ședința extinsă cu angajatorii și contribuabilii din segmentul agroindustrial.
În momentul în care reprezentantul presei întreba dacă statul prevede ajutoare pentru fermierii care se ocupă de cultivarea merelor, Bolea i-a șoptit colegului său - „M-o z***t p**a aista”.
Ulterior, Bolea a spus că „regretă nespus de mult exprimarea nedemnă care a apărut pe fon de stres” și și-a cerut scuze pentru „greșeala comisă”.
Bolea a mai intrat în colimatorul public, după ce a declarat că în regiunile secetoase din sudul Republicii Moldova, cultivarea porumbului ar putea fi reglementată „la nivel de lege”.
„O să urmeze la nivel de lege probabil să stabilim că, dacă în regiunea în care tu cultivi ai precipitații sub 550-600 de milimetri, tu nu trebuie să pui porumb. Deci, o să ajungem la nivelul ăsta”, sa spus Bolea.
Ideea a provocat un val de critici din partea agricultorilor, iar ministrul s-a îndreptățit, declarând că afirmația sa a fost ruptă din context. Acesta a menționat că a fost, de fapt, o recomandare și că prioritatea sa este să protejeze interesele agenților economici din sudul Moldovei și să asigure că aceștia nu vor ajunge într-o situație de faliment.
Din funcția de ministru al Agriculturii, Bolea a trebuit să gestioneze mai multe situații legate de protestele fermierilor, nemulțumiți de măsurile luate de autorități.

Înainte de a accede în funcții de stat și politică, cariera profesională a candidatului PAS e legată de SC GFC Holboca SRL, o companie pe care a fondat-o în Iași, România, și al cărei director a fost ce puțin 5 ani. A fost instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova.
La parlamentarele din februarie 2019, Bolea a candidat și a învins pe Circumscripția nr. 27 - mun. Chişinău, fiind reprezentantul Blocului electoral ACUM, format din Platforma Demnitate și Adevăr și PAS. În 2021, a obținut al doilea mandat, alături de PAS.
A absolvit Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, Rusia, dar are la bază studii la Universitatea de Stat din Moldova, unde a absolvit două facultăți - istorie și drept. Are masterat în drept economic.
De la cele două ministere, Bolea a ridicat, în 2024, un salariu de peste 1 milion de lei. Familia Bolea deține un teren intravilan în satul de baștină, Carabetovca, raionul Basarabeasca. Casa de locuit din s. Băcioi, municipiul Chișinău este deținută cu drept de abitație. Bolea declară și două automobile, unul marca Skoda Octavia și altul Honda CR-V, fabricate în 2017 și 2007. Ultimul a fost procurat cu 10 000 de lei, deși valoarea sa era estmată la 140 de mii de lei.
Mihai Popșoi, vicepremier, ministru al Afacerilor Externe
Mihai Popșoi este și el vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate și fost vice-speaker al Parlamentului.
Anterior, s-a evidențiat ca analist politic la Jamestown Foundation (SUA), a fost manager de proiect în cadrul Oficiului NATO din Republica Moldova și analist politic la Ambasada SUA din țara noastră.
A studiat la universități din Italia (Milano), Marea Britanie (York), Ungaria (Budapesta) și la Universitatea de Stat din Moldova.
Popșoi, fiind membru al delegației Moldovei la APCE nu a votat, la sesiunea de iarnă, de rând cu deputații socialiști, Rezoluția privind independența justiției din Moldova și Polonia. Rezoluția APCE spune tranșant că de-a lungul timpului, guvernele Republicii Moldova au subminat în mod grav independența sistemului judiciar. Mihai Popșoi a precizat ulterior pentru Anticoruptie.md că nu a reușit să voteze din motive tehnice. Era prins cu un apel telefonic.
Popșoi a fost protagonistul unui alt scandal public, după ce TV8 a deconspirat că oficialul și-a cumpărat o bază de odihnă la Vadul lui Vodă, declarând un preț derizoriu. Acesta a declarat achiziția ca fiind „spațiu comercial” și a indicat că a plătit 60.000 de euro.
Politicianul a precizat că a cumpărat clădirea ca investiție în turism. Cheltuielile pentru reparații și celelalte construcții din curte nu au fost incluse în declarația de avere, întrucât nu sunt considerate construcții capitale.
În luna iunie curent, vicepremierul a publicat pe Facebook imagini și noi explicații privind investiția de la Vadul lui Vodă. Acesta a precizat că achită anual chiria, deoarece imobilul se află pe un teren al statului.
„Clădirea respectivă a stat nefinisată mai bine de 15 ani, iar ultimii 4 ani proprietarul a tot încercat să o vândă”, a scris ministrul de Externe, publicând imagini cu schimbarea la față a investiției.

În declarația de avere și interese, Popșoi indică salariul de la Ministerul de Externe, de peste jumătate de milion de lei, dar și peste 100 de mii de lei pentru perioada în care a activat în calitate de vicepreședinte al Prlamentului. Soția sa a încasat în 2024 un salariu de aproape 800 de mii de lei de la Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova.
Mihai Popșoi declară și trei terenuri: două intravilane și unul extravilan. În document apare și vila cu scandal, care este trecută ca spațiu comercial, cu o valoare de piață de două ori mai mare decât prețul declarat. Familia deține, din 2016, un apartament de peste 65 de metri pătrați.
Dacă, la accederea în Parlament, Popșoi declara două automobile Toyota Auris, în declarația pentru 2024, acestea nu mai apar. În 2022, atunci când a procurat imobilul din Vadul lui Vodă, oficialul și-a achiziționat și un autoturism Renault Kadjar, din 2019.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru integrare europeană
Cristina Gherasimov și-a păstrat funcția, pe care a deținut-o și în Guvernul Recean. Gherasimov este negociator-șef în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea
Europeană.
A absolvit facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității de Stat din Moldova. Ulterior, a făcut un master în la Universitatea Wroclaw din Polonia și încă unul la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate. De asemenea, a făcut doctoratul în Științe Politice la Universitatea Rutgers din SUA.
De-a lungul anilor, Cristina Gherasimov a deținut mai multe funcții în instituții internaționale și la Universitatea Rurgers.
În perioada ianuarie – octombrie 2021 a activat în calitate de consilier al președintei Maia Sandu în domeniul politicii externe. Iar între anii 2023 – 2024 a fost consilier prezidențial pe politică externă și integrarea europeană.
A devenit secretar de stat la MAEIE pe 5 decembrie 2023, după care a fost propusă pentru funcția de viceprim-ministră pentru integrare europeană.
Potrivit declarației de avere și interese depusă pentru anul 2024, Cristina Gherasimov a ridicat un salariu cumulativ de aproximativ 570 mii lei, dar și diurne în interes de serviciu de 200 de mii de lei. La fel, aceasta a câștigat anul trecut peste 8 mii de euro din darea în locațiune a unor spații.
Cristina Gherasimov deține trei apartamente cu suprafața de 42,1 m2, 25,2 m2 și 72,5 m2. Valoarea declarată a imobilelor este 111 481 lei, 48 462 lei și, respectiv, 314 323 lei.
Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare
Valeriu Chiveri este diplomat de carieră și ambasador al Republicii Moldova în Ucraina în perioada 2021–2025.
Diplomatul a remarcat că experiența trăită în Ucraina a fost marcată nu doar de contextul geopolitic, ci și de oamenii pe care i-a întâlnit, exprimându-și recunoștința față de partenerii, colegii și prietenii care i-au fost alături în această perioadă dificilă, definită de izbucnirea războiului din Ucraina.
Prin cumul, a exercitat și mandatul de ambasador al Republicii Moldova în Turkmenistan, Uzbekistan și Armenia.
A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București, România (specialitatea relații internaționale). A condus Oficiul de Programe OSCE din Dushanbe, Tadjikistan (2019–2022), fiind anterior șef adjunct al Oficiului de Programe OSCE din Bishkek, Kârgâzstan (2016–2019).
Între 2013 și 2015, a fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, în guvernele conduse de Iurie Leancă și Chiril Gaburici. A fost și ambasador al Republicii Moldova în Austria și reprezentant permanent al țării pe lângă OSCE și organizațiile ONU de la Viena (2010–2013).
Chiveri a declarat pentru 2024 un salariu de aproximativ 300 de de mii de lei, o indemnizație de peste 46 mii euro și o pensie de 70 de mii de lei.
Familia Chiveri deține nouă terenuri, evaluate la peste 80 de mii de lei.Majoritatea dintre acestea au fost primite drept donație.
Fostul ambasador a declarat un apartament de 109 metri pătrați, cumpărat în 2019, cu 3,15 milioane de lei, dar și o casă de 88 de metri pătrați, primită prin donație.
În 2023, Chiveri și-a achiziționat o Toyota RAV4, care l-a costat pespre 33 de mii de euro.
Chiveri mai declară două conturi bancare, la o bancă din Austria și una din Chișinău, în care păstrează aproximativ 15 mii de euro.
Andrian Gavrilița, ministru al Finanțelor
Andrian Gavriliță, ministrul propus al Finanțelor, are o experiență considerabilă în Guvern, fiind consilierul câtorva premieri
A studiat la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), fiind licențiat în marketing și logistică. Are și un masterat la Școala Europeană de Management și Tehnologie din Berlin.
Gavrilița a ajuns la Guvern în 2011, în perioada în care premier era Vladimir Filat. A fost numit în funcție după o conlucrare cu formațiunea fostului premier. Gavrilița a fost candidat la funcția de deputat pe listele PLDM.
În 2009, Andrian Gavriliță a candidat la funcția de deputat în Parlamentul de legislatura a XVIII-a, pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova, dar nu a obținut un fotoliu de deputat.
Gavriliță a rămas să muncească în Guvern și în cabinetele ulterioare. A fost numit, în 2015, şef al Cabinetului prim-ministrului Chiril Gaburici, dar a exercitat funcția doar câteva luni.
În Guvernul Recean, Gavrilița a fost consultant al Cabinetului prim-ministrului.
Dorin Junghietu – ministrul Energiei
Dorin Junghietu este unul dintre cei opt miniști din Guvernul Recean care și-au păstrat funcția.
Acesta a venit cu o reacție la desemnarea sa în noul Guvern.
“Mulțumesc domnului Alexandru Munteanu pentru încrederea și propunerea de a continua mandatul la energie în cadrul echipei noi propuse de miniștri. Rămân dedicat unui singur scop — un sector energetic sigur, modern și european pentru Republica Moldova”, a menționat el.
Dorin Junghietu este expert în domeniul gazelor și energiei și a câștigat concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație Moldovagaz. Totuși, concernul rus Gazprom nu a aprobat candidatura sa, o procedură obligatorie pentru a-și putea începe mandatul.
Acesta a fost propus în funcția de ministru de fostul premier, Dorin Recean, care menționacă Junghietu „este mai util în calitatea sa de ministru”.
„I-am propus doamnei președintă Maia Sandu numirea lui Dorin Junghietu în funcția de ministru al Energiei. Expert în domeniul gazelor și energiei, cu o experiență profesională internațională de peste 16 ani în coordonarea și punerea în funcțiune a unor proiecte majore în domeniul energetic, domnul Junghietu are în față o responsabilitate complicată pentru a gestiona acest domeniu strategic”, a scris Recean.
Premierul a enumerat și prioritățile pentru noul ministru: întărirea securității energetice a țării, asigurarea stabilității și previzibilității în livrarea gazelor și energiei electrice, dar și obținerea celor mai avantajoase tarife.
Junghietu are o experiență internațională de peste 16 ani în coordonarea, livrarea, construcția, comisionarea și punerea în funcțiune a unor proiecte în explorarea, transportul și prelucrarea hHidocarburilor și energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.
Junghietu declară, pentru 2024, retribuții pentru servicii de consultanță și management la Sicim Kazakhstan LLC, în sumă de peste 145 mii euro. Anul trecut, ministrul Energiei a primit drept donație un apartament de peste 103 metri pătrați. Ministrul deține mai multe conturi bancare în țară și peste hotare.
Dan Perciun – ministrul Educației și Cercetării
Dan Perciun este un alt ministru care își va păstra funcția, pe care o exercită din iulie 2023. Ministrul Educației este licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. A urmat și un master în Economie Socială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România.
Din 2017, Dan Perciun este vicepreședinte al PAS. În 2019 a fost ales deputat pe listele blocului ACUM, iar după alegerile din 2021 și-a păstrat mandatul în fracțiunea PAS.
În Legislativ, a fost președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie, implicându-se în elaborarea mai multor inițiative legislative, printre care reforma sistemului de asistență socială „RESTART”, Programul „Familia”, noul Cod al muncii și mecanismul de acordare a compensațiilor energetice.
Pe parcursul anului 2024, Dan Perciun a ridicat aproape 530 mii lei în calitate de salariu de la minister. Perciun deține două apartamente de câte 78,2 m², achiziționate în 2017 și 2020.
Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare
Ludmila Catlabuga conduce Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din noimebrie 2024. Catlabuga este o tânără antreprenoare. Ea l-a înlocuit în funcție pe Vladimir Bolea, care a preluat conducerea Ministerului
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, după demisia lui Andrei Spînu.
Ludmila Catlabuga este cunoscută în sectorul agricol pentru inițiativele sale inovatoare și pentru implicarea activă în sprijinirea fermierilor.
Ea deține o fermă modernă de vaci rasa Holstein în satul Visoca, raionul Soroca, și ocupă funcția de director executiv al Asociației Fermierilor Producători de Lapte din Republica Moldova.
În 2024, Catlabuga a declarat 180 de lei proveniți din salariu. Un alt venit, de aproape 950 mii lei, i-a revenit din activitatea companiei Vita-Biofarm.
Ministra a vândut un automobil cu 460 mii lei. Familia Catlabuga deține două terenuri - unul intravilan cu o casă de locuit și altul extravilan.
Ludmila Catlabuga a contractat în 2021 un credit de peste 1,4 milioane de lei.
Daniella Misail-Nichitin – ministra Afacerilor Interne
Și Daniella Misail-Nichitin își păstrează funcția, pe care o deține din noiembrie 2024.
Ea a venit la minister din societatea civilă, anterior activând la Asociația internațională La Strada împreună cu Ana Revenco, fosta ministră, care a și adus-o pe Daniella Misail-Nichitin la Ministerul Afacerilor Interne, inițial în calitate de șefă de cabinet al ministrului de Interne.
„Conducerea Ministerului Afacerilor Interne va fi preluată de Daniella Misail-Nichitin care va asigura o mai bună sinergie între subdiviziuni și o coordonare eficientă a eforturilor din partea echipelor de management. La fel de important este procesul de negocieri cu Uniunea Europeană și unde este nevoie să valorificăm mai mult pentru sistemul afacerilor interne”, a declarat atunci fostul premier, Dorin Recean, la o conferință de presă, pe marginea remanierelor guvernamentale.
Daniella Misail-Nichitin, potrivit biografiei de pe site-ul MAI, este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu”, licențiată în drept, studii de masterat în domeniul advocacy și schimbări sociale.
Ea s-a alăturat echipei MAI în calitate de șefa Cabinetului Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în luna septembrie 2021.
Daniella Misail-Nichitin are formări în domenii precum drepturile omului, prevenirea și combaterea violenței în bază de gen, violenței în familie și contracarării abuzului și exploatării sexuale comerciale a copiilor (inclusiv online).
Ministra a declarat, pentru anul 2024, un salariu de aproape 450 mii lei. Alte 160 de mii de lei au fost obținute din vânzarea unui autommobil. Daniella Misail-Nichitin deține trei apartamente și un garaj.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale
Natalia Plugaru a fost invitată să exercite funcția de ministră al Muncii și Protecției Sociale și urmează să-l înlocuiască pe Alexei Buzu, care va ocupa fotoliul de șef al Cancelariei de Stat.
Natalia Plugaru este specialistă în domeniul dezvoltării durabile, cu peste 15 ani de experiență în elaborarea și implementarea programelor axate pe reziliența demografică, egalitatea de gen și abilitarea tinerilor.
A fost propusă în funcție din poziția de reprezentantă adjunctă a UNFPA în Republica Moldova, unde coordona programe ce vizează reziliența demografică, guvernanța datelor, prevenirea violenței bazate pe gen, sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, dar și dezvoltarea tineretului.
În aceeași funcție, Natalia Plugaru coordonează programele care ajută Guvernul Republicii Moldova să alinieze politicile publice la obiectivele integrării europene și la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, se mai arată pe pagina oficială a UNFPA.
Anterior, aceasta a fost vicepreședintă a Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
La începutul carierei sale, a lucrat în organizații care sprijină victimele violenței domestice și ale traficului de ființe umane. Natalia Plugaru are un doctorat în management de la Academia de Studii Economice din București și un master în management obținut la Academia de Administrare Publică din Chișinău.
Emil Ceban, ministru al Sănătății
Printre primele nume de miniștri anunțate de Munteanu a fost cel al rectorului Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Emil Ceban, care a preluat conducerea Ministerului Sănătății. La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Ceban a făcut campanie pentru Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), figurând în lista formațiunii pe poziția 18. Totuși, acesta a renunțat la mandatul de deputat în Parlament în favoarea celui de ministru.
Emil Ceban deține numeroase premii, distincții și titluri onorifice recunoscute atât în țară, cât și internațional, precum Premiul Mare „Mircea Golimbu” al Societății Române de Urologie, medalii de aur, argint și bronz obținute la diverse saloane internaționale de invenții și tehnologii inovative în Belgia, Polonia, România și Canada, precum și distincții de stat - Ordinul „Gloria Muncii” și medalia „Nicolae Milescu Spătaru” a Academiei de Științe a Moldovei. De asemenea, a fost recunoscut pentru excelență în educație și cercetare prin diplome și brevete de merit.
În semn de apreciere pentru contribuțiile sale în medicină, Emil Ceban a primit două titluri de Doctor Honoris Causa din partea universităților din România: Universitatea „George Emil Palade” din Târgu Mureș și Universitatea „Carol Davila” din București.
Emil Ceban a încasa, în 2024, de la universitate, un salariu total de peste 1 milion 200 de mii de lei și 30 de mii de lei lei de la Academia de Științe.
Familia Ceban deține două terenuri: unul obținut prin donație în Republica Moldova și altul achiziționat prin contract de vânzare-cumpărare în România.
Totodată, Ceban declară un garaj de 57 m², evaluat la 102.670 de lei, o casă de locuit de 175 metri pătrați și alte două proprietăți imobiliare, evaluate la 25.000 și 14.000 de euro.
În garajul familiei este un automobil de marca Volvo de circa 23.000 de euro. Ceban a indicat în declarație 11 conturi bancare.
Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției
Vladislav Cojuhari a trecut în funcția de ministru din fotoliul de secretar general la Ministerul de Interne.
Cojuhari este licențiat în drept la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne și deține studii de masterat în drept penal. În anul 2017, a absolvit Academia de Investigații din Statele Unite ale Americii, unde s-a specializat în analiza informațiilor, leadership și combaterea terorismului.
Născut în aprilie 1985, este licențiat în Drept la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, având și studii de masterat în Drept Penal. A absolvit, de asemenea, Școala Națională de Cercetări din Bruxelles, Belgia (specialitatea Analiza informațiilor, 2011–2012), și Academia de Investigații a Statelor Unite ale Americii, Quantico, SUA (specialitatea analiză informațională, leadership și combaterea terorismului, 2017).
Din decembrie 2024, până la finalul mandatului, exercită funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne în Guvernul condus de Dorin Recean. Anterior, a fost secretar adjunct al MAI și a condus Direcția politici în domeniul ordinii și securității publice, combaterii criminalității.
Până în 2023, a fost șef al Direcției politici de prevenire și combatere a criminalității din cadrul MAI și șef adjunct al Centrului de analiză al Inspectoratului Național de Investigații al IGP. De asemenea, a activat ca inspector superior și a condus mai multe secții ale IGP.
Familia Cojuhari a obținut, în 2024, venituri salariale totale de aproximativ un milion de lei. Aceasta deține un apartament de 61 m², achiziționat în 2016 printr-un contract de investiții în valoare de circa 29 mii euro, și un automobil Ford fabricat în 2013, cumpărat în 2023 cu 300 mii lei.
Totodată, familia are două împrumuturi active: unul de 30.000 de euro contractat în 2016 de la o persoană nerezidentă, scadent în 2030, și un credit bancar de 300.000 de lei contractat în 2023, scadent în 2028.
Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării
Anatolie Nosatîi a absolvit Institutul Militar de Arme Întrunite din Odesa și a făcut masteratul în strategii de securitate națională la Universitatea Națională de Apărare din SUA. El are o experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și în structuri militare internaționale. Până în 2020, a activat în calitate de șef al Direcției operații al Marelui Stat-Major al Armatei Naționale.
În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. A fost șef al Statului-Major în Comandamentul Forțelor de Reacție Rapidă și Comandamentul Forțelor Terestre, comandant de batalion în cadrul Institutului Militar și comandant al Batalionului 22 Menținere a Păcii.
Este decorat cu Ordinul „Credință Patriei” și „Meritul Militar”, Medalia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru participarea la misiunile ONU, și Medalia „Steaua de Bronz” pentru participarea în două misiuni umanitare post-conflict din Irak.
Nosatîi a raportat pentru anul 2024 venituri salariale de 620 de mii de lei, două apartamente, un garaj și un automobil Toyota RAV 4, fabricat şi cumpărat în 2018.
Cristian Jardan, ministrul Culturii
Cristian Jardan este jurnalist de formație și a deținut funcția de consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean. 
A studiat la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. După absolvire, a lucrat în cadrul Centrului de Suport al Businessului Ungheni.
A activat în televiziune, începând cu Pro TV Chișinău, apoi la Media Production și GMG. Din 2015, timp de aproape cinci ani, a fost proprietar și administrator al platformei UNIMEDIA.INFO. Ulterior, a fost social media manager și redactor-șef la „Ziarul de Gardă”.
Din decembrie 2020, este fondatorul Asociației Obștești „Replica Media”, care deține portalul de știri cu același nume. Totodată, a fost membru al Consiliului de supraveghere și dezvoltare al IP Compania „Teleradio-Moldova”.
Din martie 2023, a deținut funcția de consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean.
Familia Jardan a acumulat peste 800 de mii de lei, în 2024. Cea mai mare sumă a fost însă încasată din vânzarea unui apartament, care i-a adus aproape 3 milioane de lei. La capitolul bunuri, Jardan declară trei terenuri, o casă de 166 de metri pătrați evaluată la 3,5 milioane lei, un Hyundai Tucson din 2015 și un cont bancar de peste 2 milioane de lei.
Gheorghe Hajder, ministrul Mediului
Gheorghe Hajder este membru al Partidului Acțiune și Solidaritate și a candidat pe locul 71 la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Hajder a absolvit două universități și a deținut o funcție de conducere la Agenția de Dezvoltare Regională Municipiul Chișinău.
Licențiat la Universitatea „Perspectiva” și la Academia de Studii Economice din Moldova, la specialitățile Turism și Administrație Publică, Hajder a obținut ulterior și diploma de master la ASEM, la specialitatea Management în administrație publică. De asemenea, a avut parte de o experiență internațională prin programul Erasmus+ la Charles University din Cehia.
Cariera profesională a început-o ca și consilier al vicepreședintelui Parlamentului (2019-2021), apoi a ocupat funcția de viceprimar al Primăriei Stăuceni (2021-2023). Ulterior, a fost director al Agenției de Dezvoltare Regională a Municipiului Chișinău (2023-2024), iar din 3 aprilie 2024 activează la Ministerul Mediului.
Gheorghe Hajder vorbește fluent limba română, are cunoștințe avansate de rusă și engleză și medii de germană.
Conform declarației de avere pentru anul 2024, de la Agenție, Hajder a ridicat un salariu total de 154.247 de lei, adică circa 51.400 de lei lunar, iar de la minister – 394.667 de lei sau aproximativ 43.800 de lei pe lună.
Hajder a mai indicat o donație de 5.500 de euro de la Raisa Hajder și un venit suplimentar de aproape 140 mii lei, dintr-un contract de locațiune.
Funcționarul a mai indicat un apartament de 75,7 metri pătrați, dobândit în 2021, prin contract de vânzare-cumpărare, cu 1 milion de lei, precum și două autoturisme produse în 2016 și 1998, de marca Skoda și Renault, dobândite în 2019 și 2017, la prețul pieței de 240.000 de lei și 9.500 de euro.
Hajder a mai declarat un cont curent în bancă, cu 170.145 de lei, precum și un credit de 900.000 de lei, contractat în 2021, scadent în 2036.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii
