Social

Partenerii Pravfond în Moldova

Actorii, vehiculele de propagandă ale Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei și conexiunile lor politice în Republica Moldova

Alexei Petrovici, președinte al Clubului Istoric și Patriotic Rus și al Consiliului Coordonator al Conaționalilor Ruși. Facebook.com
Autor: Ilie Gulca
05/07/2024 1511

Justificarea deportărilor sovietice din Moldova, incriminarea României pentru foametea din 1946-1947, diseminarea dezinformărilor pro-Kremlin despre cursul de integrare europeană al Republicii Moldova și relații cu gruparea criminală Șor - acestea sunt activitățile de bază ale lui Alexei Petrovici, președinte al Consiliului Coordonator al Conaționalilor Ruși din Republica Moldova, partener al Pravfond, organizație de stat fondată de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei și acuzată de propagandă și practici de război hibrid în Occident.   

Îmbrăcat în uniformă, Alexei Petrovici spune că asociațiile obștești - Clubul Istoric și Patriotic Rus și Consiliul Coordonator al Conaționalilor Ruși din Republica Moldova - pe care le conduce nu au niciun fel de sarcini propagandistice în Moldova. 

Clubul Istoric și Patriotic Rus a fost creat în 2009 pentru „a educa” tânără generație „în spiritul patriotismului” rusesc. Membrii organizației se ocupă de căutarea osemintelor ostașilor sovietice căzuți în cea de-a doua conflagrație mondială și de înhumarea acestora. Membrii asociației au fost decorați de fostul președinte pro-rus Igor Dodon. În activitățile sale „de iluminare”, asociația organizează expoziții istorice militare, mese rotunde și conferințe.

Consiliul Coordonator al Conaționalilor Ruși promovează consolidarea comunității ruse și a organizațiilor obștești ale cetățenilor rusofoni din Moldova. Scopurile Consiliului sunt consolidarea unității organizatorice și spirituale a organizațiilor etnicilor ruși din Moldova, acțiuni comune pentru apărarea drepturilor și intereselor compatrioților ruși, popularizarea limbii ruse și consolidarea relațiilor compatrioților ruși cu Rusia.

 

Spunând că „tovarășii săi de idei” „respiră același aer și beau aceeași apă” ca și majoritatea cetățenilor Moldovei, el avertizează despre pericolul resuscitării fascismului, invocând pretinse tendințe de reconsiderare a evenimentelor secolului al XX-lea în societatea moldovenească. „Celui de-al Doilea Război Mondial i se acordă în programa școlară doar două ore academice”, subliniază el. „Noi lucrăm cu tânăra generație, organizăm manifestări, activitate conformă legislației în vigoare, în special celei educaționale.” 

Această investigație își propune să dezvăluie esența celor două organizații conduse de Alexei Petrovici în Moldova, a campaniilor pe care le organizează în instituțiile de învățământ, să analizeze narațiunile diseminate pe rețelele de socializare și în spațiul public. Interesul public față de activitatea lui Alexei Petrovici a apărut după documentele publicate de „The Guardian” la începutul lunii iunie curent. Acestea relevă implicarea partenerilor Pravfond din Occident în diseminarea de dezinformări pro-Kremlin, practici de război hibrid și asistență juridică acordată unor agenți de informații ruși reținuți pentru trafic de arme și asasinarea unor militanți ceceni. 

Documentele publicate mai indică faptul că Pravfond a cheltuit sute de mii de euro pentru a întreține mai multe site-uri web care pretindeau că luptă împotriva rusofobiei și promovează apărarea limbii ruse în Europa. De asemenea, organizația de stat rusească a direcționat bani către o serie de publicații marginale din întreaga Europă.

Șeful Pravfond, Aleksandr Udalțov, a fost supus sancțiunilor Uniunii Europene în 2023. Foto: pravfond.ru

Pravfond – „organizația care spune adevărul”

Pravfond a fost fondată în 2012 de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei și Agenția Federală „Rossotrudnicestvo”, care gestionează asistența acordată partenerilor din afara Rusiei. Șeful Pravfond, Aleksandr Udalțov, a fost supus sancțiunilor Uniunii Europene în 2023 pentru „sprijinirea și implementarea acțiunilor și politicilor care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. 

Potrivit Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în ianuarie 2022, la reuniunea Consiliului de administrație al Pravfond, Udalțov a spus că organizația pe care o conduce a devenit un fel de structură unică de „soft power” a Rusiei, care „are un impact semnificativ asupra compatrioților și organizațiilor acestora din întreaga lume”. În februarie 2022, la vernisajul expoziției „Crime de război și încălcări ale drepturilor omului în Ucraina (2017-2020)”, Udalțov a subliniat că este extrem de important să se spună lumii întregi „adevărul despre esența criminală și practica mizantropică a regimului de la Kiev”. 

La 28 februarie 2022, în cadrul unei videoconferințe găzduită de Asociația Internațională a Avocaților de Limbă Rusă, același Udalțov și-a exprimat sprijinul față de poziția președintelui Putin conform căreia Rusia „a fost nevoită să ia decizia de a recunoaște Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk și a lansat o operațiune militară specială”. El a invitat participanții la conferință să contribuie „la clarificarea poziției Moscovei”. Prin urmare, subliniază Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Aleksandr Udalțov este responsabil pentru sprijinirea și implementarea acțiunilor și politicilor care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Consilierul superior Pravfond pe Moldova și Transnistria 

Documentele la care face referință publicația britanică arată că Pravfond a avut în conducerea sa foști agenți de informații. Printre aceștia se numără Vladimir Pozdorovkin, identificat de surse europene de informații ca agent al SVR, serviciul de informații extern al Rusiei. Un alt agent identificat este Anatoli Sorokin, membru al SVR și curator al direcției Pravfond pentru Moldova și Transnistria.

Potrivit site-ului web al Pravfond, Anatoli Sorokin este consilier superior în cadrul organizației conduse de Udalțov și a fost responsabil de activitatea structurii respective în Moldova și Transnistria. El a avut contacte cu președintele Congresului comunităților ruse din Moldova, Valeriu Klimenko, și reprezentanți ai organizațiilor de veterani din Transnistria. Valeri Klimenko este un politician militant pro-rus, care i-a cedat oligarhului fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani cu executare în Frauda Bancară, fostul Partid „Ravnopravie” devenit ulterior Partidul Șor. Această formațiune politică a fost scoasă în afara legii în Republica Moldova.

Structura care reprezintă Pravfond în Republica Moldova este Centrul de informare și analitică pentru drepturile omului, condusă de Mihail Sidorov. La rândul său, centrul cu pricina este parte componentă a Consiliului Coordonator al Conaționalilor Ruși în frunte cu Alexei Petrovici. 

Organizația necomercială rusească „Fondul pentru sprijinirea și protecția drepturilor compatrioților care locuiesc în străinătate” (Pravfond) a fost creată printr-un decret al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și a început să activeze la 1 ianuarie 2012. Fondatorii organizației sunt Ministerul Afacerilor Externe și Agenția Federală Rossotrudnicestvo din Rusia. 

Pravfond dispune de o rețea de organizații partenere în Azerbaidjan, Georgia, Iordania, Irlanda, Kazahstan, Kârgâzstan, China, Moldova, Tadjikistan, Belarus, Armenia, Slovacia, Spania, Franța, Serbia, Mongolia, Austria, Germania. Asociația are parteneri în Abhazia, regiune separatistă din Georgia ocupată de Rusia, și în Transnistria, regiune separatistă din Moldova ocupată de asemenea de Rusia. 

 

Centrul de informare și analiză a drepturilor omului este condus de Mihail Sidorov. El se prezintă ca expert în drepturile minorităților naționale și fost deputat în trei legislaturi ale Parlamentului Republicii Moldova. Sidorov a spus că a făcut parte din Fracțiunea Mișcării Republicane pentru Egalitate în drepturi Unitate-Edinstvo (MUE), Fracţiunea parlamentară a Blocului electoral „Alianţa Braghiş” și Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Fostul parlamentar constată „cu regret” că în Moldova „sunt încălcate grav” drepturile minorităților naționale, mai exact, cele ale vorbitorilor de limba rusă. „Toți știu despre acest lucru”, accentuează el. Solicitat să precizeze ce reprezintă comunitatea vorbitorilor de limbă rusă, el a precizat că este vorba de oamenii care „folosesc limba rusă în comunicare”. „Cea mai mare comunitate este cea ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară, evreiască și altele mai mici. 24% pe malul drept al Nistrului și 2/3 din populația regiunii transnistrene”, a precizat el. „Moldova a fost întotdeauna multietnică, plurilingvistică.”

Vicepreședintele Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, Dmitri Lekarțev, a infirmat orice conexiune cu Centrul de informare și analiză a drepturilor omului nici înainte și nici după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „Prima dată aud, de 20 de ani mă ocup de apărarea drepturilor ucrainenilor în Moldova și prima dată aud de Pravfond. În ultimii ani, ajut refugiații, sunt în prima linie cu toate organizațiile care acordă ajutor și asistență juridică”, a spus Lekarțev. „Niciun fel relații nu avem cu nicio comunitate rusă. Ucrainenii au organizațiile lor, care știu ce drepturi au și ce trebuie apărat.” 

Protestul manifestanților socialişti în fața Curții Constituţionale. Foto: europalibera.org

Recensământul din 2014 arată că peste 82% din populația Moldovei este vorbitoare de limbă moldovenească/română, iar alte 9,7% au indicat rusa drept limba maternă. În același timp, pe teritoriul Moldovei s-au declarat ruși 4,1% din populație. Prin urmare, atunci când Mihail Sidorov spune că apără drepturile „vorbitorilor de rusă”, un termen etnolingvistic artificial, are pretenția că reprezintă drepturile mai multor minorități, și nu doar cele ale etnicilor ruși.

El consideră o încălcare „gravă” decizia din 2018 a Curții Constituționale prin care a fost declarată „desuetă” Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti adoptată în 1989, în timpul URSS. Legea respectivă oferea limbii ruse statut de limbă de comunicare între naţiuni alături de „moldovenească”, „ceea ce asigura un bilingvism naţional-rus şi rus-naţional real”. 

În 2020, coaliția PSRM-Pentru Moldova a adoptat o lege care acorda din nou rusei statutul de limbă de comunicare interetnică și dreptul de a fi folosită pe teritoriul Moldovei la același nivel cu limba română. Numai că legea cu pricina a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională pe 21 ianuarie 2021. „Sunt probleme”, readuce Sidorov în discuție problema limbii ruse. „Nu a fost adoptată o altă lege. Aceasta este o încălcare? Încălcare!”

Șeful Centrului de informare și analiză a drepturilor omului, Mihail Sidorov. Foto: Sputnik.md

Solicitat să spună ce fel de relații are cu șeful Pravfond, Aleksandr Udalțov, expertul Mihail Sidorov a vorbit despre „relații stricte de serviciu”. „El nu mi se adresează pentru fiecare situație, eu lucrez strict în conformitate cu programul meu de activitate – monitorizarea legislației naționale și internaționale cu privire la drepturile minorităților naționale”, a insistat Sidorov, respingând acuzațiile referitoare la propagandă pro-Kremlin.  

Partenerii de bază ai Pravfond în statele străine sunt consiliile coordonatoare ale compatrioților ruși. În Moldova, o asemenea organizație este Comunitatea rusă și Consiliul Coordonator al Conaționalilor Ruși în frunte cu Alexei Petrovici. 

„Viața conștiență” a lui Alexei Petrovici 

Alexei Petrovici este foarte activ pe paginile de socializare, în special pe Facebook, unde consemnează evenimentele social-politice și își dă cu părerea despre cum sunt interpretate evenimentele istorice în manualele școlare și în viața publică din Republica Moldova.   

De pildă, pe 19 iunie, el a consemnat „lichidarea” Centrului de Pregătire a Poliției de Frontieră din Ungheni ca „un alt pas spre lichidarea statalității moldovenești”. „Autoritățile închid singura instituție de învățământ din țară, care s-a angajat în pregătirea grănicerilor, sub masca optimizării prin trecerea acesteia în subordonarea la Academia de Poliție”. 

În realitate, trecerea Centrului de Excelență în Securitatea Frontierei din subordinea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în cea a Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” din Chișinău face parte dintr-o serie de modificări adoptate de Guvern pe 21 iunie la Legea cu privire la Poliția de Frontieră menite să îmbunătățească procesul educațional și formarea profesională în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 

Pretinsul pericol al „lichidării statalității moldovenești”, invocat de Petrovici, este răspândit de actorii pro-ruși și vehiculele media cu politică editorială pro-Kremlin în special în mediul comunităților filoruse și rusofone cu scopul de a provoca îngrijorare că integrarea europeană a Republicii Moldova va duce invariabil la unirea Republicii Moldova cu România.  

Această narațiune își are originea în anii 1990, când Moldova a devenit stat independent, și urmărea inițial propagarea pretinsului pericol al dispariției statului Moldova în urma unirii cu România. În contextul integrării europene, alături de pericolul „românizării”, dezinformarea comportă elemente legate de UE și Occident ca forțe care influențează decisiv procesele social-politice din Moldova și care lezează suveranitatea acesteia.         

Pe 25 mai 2024, Alexei a etalat „cele mai rușinoase două legi din istoria modernă a Moldovei”: anularea „limbii moldovenești” și abrogarea „Zilei Victoriei”. În fapt, cea dintâi aserțiune – „anularea legii moldovenești” – este o dezinformare pro-Kremlin diseminată de politicienii și activiștii pro-ruși în urma deciziei Curții Constituționale din 11 martie curent prin care a fost recunoscută constituționalitatea modificării legislative cu privire la înlocuirea denumirii „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în toate actele normative.

Cea de-a doua decizie „rușinoasă” invocată de Alexei – „Ziua comemorării și reconcilierii” – nici nu a fost barem adoptată. Nemulțumirea președintelui Clubului Istoric-Patriotic Rus a fost declanșată de inițiativa legislativă a deputaților PAS din mai 2023 de a redenumi data de 9 mai din „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei” în „Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial”. 

Autorii inițiativei legislative deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici au propus pe 6 iunie 2023 ca data de 8 mai drept „Ziua Victoriei asupra Nazismului și a Comemorării celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.” Proiectul a rămas blocat după ce a trecut prima lectură, „pentru a evita dezbinarea societății”, după spusele deputatului Eugeniu Sinchevici. Totuși Alexei Petrovici își manifestă îngrijorarea din cauză că proiectul nu a fost retras. „În opinia mea, asta a fost o provocare ieftină. A trecut prima lectură în Parlament, are aviz din partea Guvernului, dar nu a mers la a doua lectură din cauza protestelor”.

Într-o altă postare de pe 21 aprilie 2024, el plonjează în acuzații la adresa autorităților de la Chișinău pentru că au imitat Kievul atunci când au decis să instituie în 2022 „Ziua comemorării victimelor Foametei organizate din 1946-1947”. Activistul național rus împinge învinuirile mai departe, spunând că această calamitate nu este altceva decât o consecință a „ocupației româno-germane”. „Trebuie amintit că cei pe care românii și germanii nu au reușit să îi omoare au rămas cu șanse mici de supraviețuire”, a adăugat el.

Postarea președintelui Consiliului Coordonator al Conaționalilor Ruși se referă la decizia Parlamentului din 7 aprilie 2022 cu privire la instituirea „Zilei comemorării victimelor Foametei organizate în 1946-1947 în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie a fiecărui an. Parlamentul a adoptat această decizie în contextul împlinirii a 75 de ani de la marele cataclism.

În discuția cu reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice, președintele Clubului Istoric-Patriotic Rus se declară nemulțumit că tragedia este prezentată ca „foamete organizată de către Rusia împotriva moldovenilor”. „Este o abordare eronată, o abordare criminală, în afara contextului în care a avut loc - 1941-1944”, spune el. „A spune că foametea a fost organizată este un sacrilegiu.” 

Conform documentelor de arhivă, foametea din 1946–1947 a provocat suferințe pentru cel puțin de 400.000 de oameni. Dintre aceștia, 123.000 au murit, înregistrându-se cel puțin 151 de cazuri de canibalism. Sursele de arhivă demonstrează că factorul politic este cel care a declanşat cataclismul social şi dezastrul umanitar care a urmat. Deși vara anului 1946 a fost deosebit de secetoasă, regimul sovietic a obligat oamenii să predea statului fân, floarea-soarelui, cartofi, carne, lapte, brânză, lână, ouă etc. Colectările erau dirijate de Partidul Comunist şi instituţiile statului, republicane, judeţene şi raionale. La nivel local, agenţi pentru colectări erau preşedinţii sovietelor săteşti, activiştii, împuterniciţii etc.

Alexei Petrovici justifică deportările organizate de regimul sovietic și insistă că cei deportați au ajuns în Siberia pentru anumite fapte pe care chiar le-ar fi comis. „Cei care au fost deportați în 1941 au avut ocazia să plece în România [în primele zile după ocuparea Basarabiei de către sovietici - I.G.] și, prin urmare, cei care au rămas au făcut-o cu anumite scopuri. Prin urmare, aceste deportări sunt justificate”, spune el. „Eu consider că fiecare trebuie să poarte răspundere pentru ceea ce a comis, dacă în fapta unui om sunt elemente de infracțiune...” 

Descălecarea în școli

Împărtășind aceste viziuni despre statul sovietic, care a făcut din Moldova „un tărâm înfloritor”, în perioada octombrie 2022 - februarie 2023, în toiul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Clubul Istoric-Patriotic Rus a fost acceptat de unele instituții de învățământ să le vorbească elevilor despre „Marele Război de Apărare a Patriei”.

Ministerul Educației a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că a solicitat în 2022 profesorilor și managerilor școlari să respecte legea atunci când stabilesc parteneriatele educaționale. În paralel, responsabilii de la educație a mai spus că au sesizat Serviciul de Informații și Securitate să verifice activitatea Clubului Istoric-Patriotic Rus.

În anul de studii 2023-2024, Ministerul Educației și Cercetării a spus că nu a fost sesizat despre activități de propagandă sovietică și de promovare a războiului în instituțiile de învățământ. La rândul său, Serviciul de Informații și Securitate a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că nu este beneficiar al serviciilor sale și, în consecință, nu are ce să îi comunice. 

Între timp, lucrurile s-au schimbat în bine pentru Alexei Petrovici. El spune că și-a clarificat relațiile cu Ministerul Educației și că are din nou voie să meargă în școli. „În decembrie 2022, am organizat o expoziție dedicată Luptei de la Stalingrad. În direct, doamnei președinte i-a fost adresată întrebarea ce atitudine are față de faptul în țara noastră au loc astfel de manifestări. Și atunci, ea a spus să se ia măsuri cu cei care organizează astfel de acțiuni”, spune el nemulțumit. Și acum, după ce a fost verificată activitatea Clubului Istoric-Patriotic, Popovici insistă că are verde din partea responsabililor de la educație să descalece în continuare în școli.

Alexei Petrovici și Marina Tauber depun flori la un monument al ostașilor sovietici. Foto: Facebook.com

Alexei apare în fotografii împreună cu reprezentanții grupării criminale Șor și, cu toate acestea, se declară apolitic. „Noi nu suntem parte a unei formațiuni politice, nici parte a vreunei forțe politice. Dar există manifestări la care liderii politici participă ca cetățeni de rând”, a spus el. „Noi publicăm informații despre activitatea noastră pe rețelele de socializare, în mass-media. Și politicienii care împărtășesc valorile noastre și ceea ce facem noi participă la manifestările noastre.”

Solicitat să spună ce relații are cu Marina Tauber, cu care are apare într-o fotografie, Alexei Petrovici a spus că aceasta este deputată în Parlamentul Republicii Moldova și o persoană publică. „Eu contactez cu ea în calitate de persoană publică, în calitatea sa de deputat al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus el.  

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei Media „Jurnaliștii împotriva propagandei și dezinformării”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Freedom House.   

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii