Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a numărat printre puținii șefi de stat care au participat la ceremonia dedicată celebrării a 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția, organul consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituțional. Evenimentul a avut loc la Veneția și a reunit experți, foști demnitari și câțiva lideri de stat din țările membre ale Consiliului.

Alături de Maia Sandu au mai participat președintele Italiei, Sergio Mattarella, în calitate de gazdă a evenimentului, și președinta Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova. Niciun lider din marile state ale Uniunii Europene — Franța, Germania, Spania, Polonia sau Țările de Jos — nu a fost prezent la ceremonie.

Așa cum se știe, președinta Maia Sandu a ținut un discurs care a animat o parte din opinia publică din Republica Moldova, în timp ce liderii europeni s-au ținut departe pentru a nu-și asuma, în niciun fel, principiile enunțate de președinta moldoveană. Limitele constituționale desenate de Maia Sandu ar fi pus pe jar întreaga Europă. La noi însă, în mare euforie post-electorală, totul se rezumă la „țară mică, inimă mare”. Discursul Maiei Sandu a răsunat ca un raport pe marginea unui experiment social.

Iată care sunt principiile constituționale enunțate de Maia Sandu: lumea nu mai este cea din anii ’90. Viziunea unei noi ordini constituționale este cea a unei democrații defensive. Referindu-se la experiența electorală actuală, Maia Sandu afirmă că Republica Moldova încă se confruntă cu o agresiune care „nu se vede la frontieră, ci în urnele de vot”. În acest context, libertățile nu mai pot fi privite ca drepturi absolute, ci ca valori care trebuie apărate activ împotriva interferenței externe, a banilor murdari și a tehnologiilor manipulative.

Noul principiu constituțional încearcă să ofere statului rolul de garant activ al autenticității democrației, deviind de la vechiul principiu al obligației de a se abține de la orice ingerință. Astfel, spune Maia Sandu, nu mai este suficient să „garantezi libertatea votului” — trebuie să protejezi integritatea lui, chiar dacă aceasta implică restricții temporare, controale mai severe și mecanisme speciale de supraveghere. Parcă am experimentat asta deja. Nu?

Maia Sandu a elogiat cooperarea dintre poliție, instanțe, autorități anticorupție și echipe cibernetice în timpul scrutinului din 28 septembrie. Să fie aceasta un nou principiu constituțional, în care accentul se mută de la echilibru la eficiență democratică?

Maia Sandu sugerează o nouă eră constituțională, în care democrația nu mai este un simplu mecanism, ci o strategie de supraviețuire. O astfel de Constituție ar porni de la ideea că libertatea, în secolul XXI, nu se apără prin neutralitate, ci prin vigilență instituțională și transparență morală.

Maia Sandu definește, indirect, în discursul său, un nou raport între libertate și securitate: într-o lume în care criptomonedele, inteligența artificială și manipularea online pot răsturna regimuri democratice fără un singur foc de armă, securitatea devine condiția de existență a libertății.

Asumarea unui asemenea discurs, care presupune reevaluarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și a raporturilor dintre ramurile puterii, într-un for precum Comisia de la Veneția, nu este întâmplătoare. Niciun politician matur nu face declarații la întâmplare, fără a urmări un scop anume.

Este evident că alegerile trecute au fost nu doar un exercițiu electoral, ci ceva mai mult. Încă avem puține date pentru a înțelege exact unde ne aflăm, dar, în mod evident, ne așteaptă schimbări majore în ceea ce privește raportul stat–cetățean și modul în care statul definește noțiunea de securitate și reacția sa la anumite pericole.

Acest discurs mi-a întărit ideea că președinta Maia Sandu ne pregătește o răsturnare constituțională, iar acum se află doar în faza de testare a limitelor societății moldovenești. Deocamdată, nu s-a aprins niciun beculeț — semn că totul decurge lin.