Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori de la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. 

Anatolie Ghilaș, directorul de la Cadastru, controversatul multimilionar cu afaceri mănoase

Anatolie Ghilaș, nașul ex-premierului Vlad Filat din prima căsnicie, a lucrat zece ani în oficiul cadastral din Chişinău. Anterior a fost membru al Curţii de Conturi. În aprilie 2011 a fost desemnat director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru. Oficial încasează, lunar, un salariu de circa 10.000 de lei, soția acestuia însă are afaceri de sute de milioane de lei. Galina Ghilaș este fondatoarea a două firme – Lusmecon S.A., specializată în construcții și care a câștigat licitații de sute de milioane de lei, bani publici, și Mol-Hart SRL, specializată în servicii.

În ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, Ghilaș indică sumele încasate din afacerea soției: venitul de 600.000 de lei din salariul acesteia, alte 580.000 de lei dividende, precum și 143.000 de lei dobândă din contul bancar. Șeful de la Cadastru mai raportează trei terenuri pentru construcție, dobândite prin donație sau cumpărate în 2005, 2008 și, respectiv, 2013. Acestea au o valoare cadastrală cumulativă de 220.000 de lei. Soții Ghilaș mai au în proprietate un apartament și trei case de locuit impresionante. Apartamentul, dobândit în 2009 printr-un contract de antrepriză, are 110 metri pătrați și o valoare cadastrală de 750.000 de lei. O casă de locuit cu două construcții auxiliare a fost obținută printr-un act de donație în 2003. Deși are o suprafață de 177 de metri pătrați, casa este evaluată la doar 144.000 de lei. O altă casă de locuit, cu o construcție auxiliară, a fost finisată în 2006 și este estimată la 763.000 de lei. A treia casă, cu cinci construcții auxiliare, și o suprafață de 108 metri pătrați a fost terminată în 2009 și valorează cadastral 214.000 de lei. Valoarea de piață a imobilelor soților Ghilaș este, bineînțeles, mult mai mare.

La capitolul bunuri mobile, șeful de la Cadastru raportează două autovehicule de model GAZ, din 1958 și un BMW, dobândit în 2011, toate estimate la 39.000 de lei. Și conturile bancare ale familiei Ghilaș sunt pline. Aceștia au depozite în valoare de 3,1 milioane de lei. În afară de firmele soției, directorul de la Cadastru mai raportează cota-parte la S.A. Banca Socială.

De-a lungul timpului, atât Anatolie Ghilaș, cât și soția acestuia au ajuns în vizorul presei. În mai 2014 reporterii de la Jurnal TV au scris despre casele de lux ale directorului de la Cadastru, ce pot fi recunoscute uşor după iniţialele funcţionarului, care se rotesc pe faţade. Atunci jurnaliștii au scris și despre casele din vecinătatea familiei Ghilaș, dintr-un cartier al orășelului Codru, în care locuiesc soacra şi fiica lui Anatolie Ghilaş. Este vorba despre două case care nu sunt înregistrate la oficiul cadastral, de parcă nici nu ar exista. În noiembrie 2014, în urma difuzării reportajului despre imobilele șefului de la Cadastru, acesta a fost supus unui control al Comisiei Naționale de Integritate. Cauza a fost însă clasată. 

O altă investigație, semnată de RISE Moldova, relevă că Galina Ghilaș, figurează ca asociat unic într-o altă companie, în afară de primele două raportate. Or, Mol-Hart SRL, firmă în care soția directorului de la Cadastru deține 100%, este, la rândul ei, fondator unic al Grinarid SRL, care are un capital social de peste 1,2 milioane de lei, iar printre activitățile declarate se numără închirierea bunurilor imobiliare proprii. Aceasta, împreună cu Mol-Hart SRL, își au sediul într-o clădire administrativă de pe str. Armenească din Capitală. Jurnaliștii de la RISE au descoperit că Anatolie Ghilaș a evitat să declare și cota de 1,02% (22 500 lei) pe care o deține la Moldova Leasing SRL, firmă care are un capital social de peste 2,2 milioane de lei.

O altă investigație semnată de RISE o are în vizor pe soția directorului de la Cadastru. Astfel, în ancheta „Codrii Shorheiului”, jurnaliștii scriu că lângă tabăra Andrieș, prin hotărâre de Guvern, co-proprietari ai unui lot de 2,4 hectare de pădure au devenit firmele Furșet SRL și Mol-Hart SRL. La schimb au dat statului peste cinci hectare de terenuri agricole. La momentul tranzacției, în iulie 2003, asociat unic al companiei Mol-Hart era Galina Ghilaș, soția șefului de la Cadastru.

O altă investigație legată de numele Galinei Ghilaș dezvăluie afacerile pe care aceasta le are cu statul. Astfel, jurnaliștii de la Moldova Curată au descoperit că firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru a câștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate, încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale, scriu jurnaliștii.

Viorel Moșneaga, șeful latifundiar de la Achiziții, cu licitații de milioane câștigate de familie

Viorel Moșneaga a venit la Agenția de Achiziții Publice pe 21 noiembrie 2013, în calitate de director adjunct, după ce, în 2003-2013, activase tot în domeniul achizițiilor, la Direcția finanțele economiei naționale, cheltuieli capitale și achiziții publice din cadrul Ministerului Finanțelor. Un an și jumătate mai târziu, la 21 aprilie 2015 devine director al acestei instituții. În iulie 2015, Viorel Moșneaga a fost supus unui control din partea Comisiei Naționale de Integritate care a depistat mai multe nereguli la completarea declarației funcționarului pe venituri și proprietate (anul 2013), dar cauza a fost clasată. Potrivit actului de constatare al CNI, „Moșneaga Viorel a specificat că omisiunile şi greşelile admise la completarea declaraţiei pentru anul 2013 au fost admise din neştiinţă şi nu din intenţii de a tăinui sau ascunde proprietăţile deţinute, toate omisiunile fiind declarate în declaraţia pentru anul 2014”.

În acea declarație, Moșneaga raportează 60 de terenuri agricole și extravilane, înregistrate pe numele său sau al soției, cumpărate sau obținute prin schimb de terenuri în anii 2010-2014. Terenurile deținute de familia Moșneaga se întind pe o suprafață de 46 de hectare, având o valoare cadastrală cumulativă de jumătate de milion de lei. Valoarea de piață a acestora însă e mult mai mare. Terenurile sunt amplasate în satele Tudora și Crocmaz, din Ștefan Vodă. Soții Moșneaga mai dețin în proprietate un apartament cu trei camere, cu suprafața de 48,3 metri pătrați, amplasat pe strada Independenței din Chișinău, cumpărat în 2005 de soacra șefului de la Achiziții, Liudmila Ganenco și oferit în același an, prin donație, fiicei sale, Viorica Ganenco, soția lui Viorel Moșneaga, precum și două autovehicule – un Audi A6, procurat în 2008 cu 130.000 de lei și o Toyota Yaris achiziționată în 2013 cu 60.000 de lei. În 2014, Viorel Moșneaga a raportat un venit din salariu de 90.000 de lei, iar din calitatea de reprezentant al statului în trei societăți pe acțiuni, alte peste 85.000 de lei. În declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate, șeful AAP nu indică că ar avea vreo firmă. Datele de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) demonstrează că nici el, nici soția sa nu sunt proprietari, oficiali, de SRL-uri. O anchetă recentă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă demonstrează că sora lui Viorel Moșneaga este fondatorea unei firme care câștigă licitații de milioane de lei. Aldos Grup SRL a fost fondată în 2005 de sora șefului de la Achiziții, Diana Cotruța, pe când aceasta avea doar 21 de ani, și de asociatul său, Ion Avram. Genul principal de activitate al SRL-ului sunt lucrările de construcție, iar în 2012, compania a raportat, din vânzări, peste 2,6 milioane de lei. Conform informațiilor de pe site-ul AAP, www.tender.gov.md, doar din 2011 până în prezent, firma a câștigat nu mai puțin de 20 de licitații publice. Coincidență sau nu, dar, din momentul în care Viorel Moșneaga a devenit director adjunct al AAP (noiembrie 2013) contractele încheiate de firma familiei cu statul și aprobate de Agenție au devenit mult mai grase, toate de peste jumătate de milion de lei. În total, doar în 2014-2015, de când Viorel Moșneaga este în conducerea AAP, firma familiei sale, Aldos Grup, a obținut opt contracte cu mai multe instituții ale statului, în valoare totală de 34,9 milioane de lei.

Cel mai mare contract câștigat de Aldos Grup, în valoare de 10,3 milioane de lei, a fost înregistrat la AAP recent, pe 6 octombrie 2015. Contractul prevede construcția apeductului pentru aprovizionarea cu apă a satului Slobozia, raionul Ștefan Vodă. De altfel, rezultatele acestui tender au fost contestate de două dintre firmele participante, Uralis SRL și Litarcom SRL, dar AAP, condusă de Viorel Moșneaga, a respins pretențiile acestora. În ansamblu, șase din cele mai valoroase șapte contracte atribuite companiei Aldos Grup în urma licitațiilor publice, au fost contestate de ceilalți participanți.

Viorel Moșneaga ne-a spus că nu cunoaște detalii despre firma Aldos Grup. „Este foarte straniu că legați o oarecare firmă cu familia mea sau cu mine. Nu-mi aparține mie sau soției mele nicio firmă. Nu am avut nicio firmă în viața mea. Admit că e scrisă pe numele surorii mele, dar nu prea sunt la curent cu ce se ocupă sora mea sau fratele meu”, ne-a spus Viorel Moșneaga. L-am întrebat pe acesta cum explică faptul că firma a câștigat zeci de milioane doar după ce a venit la conducerea Agenției. „Cu siguranță, este o interpretare eronată și rău intenționată. Nu vă supărați, dar nu vreau să comentez. Consider incorect să comentez. Chiar nu sunt documentat. Nu cunosc. E o firmă ca toate firmele și nu mă privește. Categoric nu am influențat. Din câte cunosc, ei au făcut o careva firmă...”, a spus funcționarul.

Tudor Balițchi, șeful Vămilor, cu apartament de lux pe numele surorii și terenuri pe numele mamei

Tudor Balițchi este șef al Serviciului Vamal din decembrie 2009. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată împreună cu Ziarul de Gardă arată că averea reală a familiei Balițchi este cu mult mai mare decât averea din declarații a șefului Vămilor. Bunăoară, în declarația din 2012, Balițchi indica un venit anual din salariu de 148.000 de lei, două terenuri, unul pomicol și o grădină, cu o valoare cadastrală de doar 40.000 de lei, un apartament din 1995, de 61,7 metri pătrați și o încăpere nelocativă de aproape doi metri pătrați, ce ar fi valorat  1.500 de lei, conturi cu 10.000 de euro și acțiuni la patru firme, care însă, potrivit aceleiași declarații, nu i-ar fi adus venituri. Ultima sa declarație de avere, cea pentru 2014, deși conține date mai consistente, la fel, pare „modestă”. Căsătorit pentru a doua oară în noiembrie 2013, șeful Vămilor a indicat în declarația din 2014, în plus față de cea din 2012, un apartament de 64 de metri pătrați, procurat în 2014, patru terenuri, dintre care două grădini și două terenuri neproductive, achiziționate în 2014-2015, toate cu o valoare cadastrală de circa 160.000 de lei și un automobil, Toyota RAV 4, fabricat în 2010, cumpărat în 2013, cu o valoare „conform documentului care certifică proveniența” de 2.000 de euro. Totodată, Balițchi a precizat că și-a vândut cota-parte dintr-un SRL cu 2.340 de lei. Și soția sa ar fi vândut cota-parte dintr-o firmă luând 92.500 de lei. Totodată, aceasta a acumulat 703.000 de lei din deținerea cotelor părți în capitalul social al unui SRL. Familia Balițchi susține că alți 6.750 de euro i-a avut din darea în chirie a unui imobil. La capitolul firme, numărul a rămas cel din 2012, doar că, la unele a renunțat, iar altele, noi, au fost fondate de soție. Oficial, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Tudor Balițchi figurează ca fondator al două firme: SRL Dorușa Lux și SRL Euro Schimb. Prima a fost înregistrată de el încă în 2001, împreună cu Feodora Cocervă, ambii cu câte 50%. Principalul gen de activitate al SRL-ului îl constituie prestarea serviciilor de frizerie și cosmetice, activitate care, în 2012, le-a adus fondatorilor 14.600 de lei. Cealaltă firmă, SRL Euro Schimb, la care Balițchi e fondator, este o casă de schimb valutar amplasată pe strada Ion Creangă din Chișinău. În această afacere, Tudor Balițchi a contribuit cu 150.000 de lei și deține 30% din capitalul social. Parteneri cu șeful Vămilor sunt Eduard Bănăruc, secretar general adjunct al Guvernului (30%), Serghei Dolgopolov (20%), care deține alte două case de schimb valutar, și Svetlana, Anastasia și Elisaveta Sidorenco, care împart celelalte 20% și care figurează și în alte firme ce dețin case de schimb valutar. Conform datelor din ultimul raport financiar prezentat de agentul economic, în 2012, acesta a avut un venit din vânzări de 11,39 milioane de lei. 

Sora lui Tudor Balițchi, Mariana Balițchi-Koegel, deși este plecată în SUA, în 2011 a cumpărat un apartament cu patru camere, cu o suprafață de 204,5 metri pătrați (!) pe strada Gr. Alexandrescu din Chișinău, imobil estimat, cadastral, încă în 2004, la 1,39 milioane de lei, valoarea sa de piață fiind mult mai mare. Blocul care găzduiește acest apartament se află lângă intrarea la Centrul Expozițional „Moldexpo”, iar apartamentul nu este utilizat de Mariana Balițchi-Koegel, ci chiar de către șeful Serviciului Vamal, Tudor Balițchi. Informația ne-a fost confirmată de angajați ai complexului, dar și de către locuitori ai zonei. Deși plecată din Moldova, pe 13 mai 2015, sora lui Tudor Balițchi și-a cumpărat și un teren pentru construcția de case, pe strada Chicago, aflată oficial la Stăuceni. În realitate, terenul se află la marginea Chișinăului, în vecinătatea sectorului Râșcani. Terenul are o suprafață de 30 de ari, respectiv 3.000 de metri pătrați, pe care ar fi posibil de construit cel puțin patru case. Cei care vând terenuri în această zonă spun că un ar costa între 7.000 și 10.000 de euro. Respectiv, un simplu calcul arată că terenul surorii lui Balițchi costă, la prețul de piață, aproximativ 200.000 de euro, adică peste patru milioane de lei. La câteva sute de metri distanță de terenul Marianei Balițchi, în apropiere de strada Stejarilor, tot în această vară, și mama lui Balițchi, Valentina, a devenit proprietara unor terenuri pentru construcția de case. Mai exact, pe 10 aprilie 2015, aceasta a cumpărat două terenuri alăturate, cu o suprafață de 7,44 ari. Pe 28 aprilie, achiziționează alt teren, de aproape 12 ari, iar peste aproape o lună, pe 18 mai 2015, mama șefului Vămilor mai cumpăra un teren alăturat, de aproape nouă ari. În total, în decurs de doar o lună, mama lui Balițchi a cumpărat 36 de ari de pământ. 

După ce CIJM și Ziarul de Gardă au scos la iveală detalii despre averea lui Balițchi, membrii CNI au inițiat un control. Cauza a fost însă clasată la scurt timp. "Declar că niciodată, în niciun mod nu am influenţat prin prisma funcţiei deţinute, activitatea întreprinderilor unde eu cu soţia deţinem cotă-parte sau cineva din rudele noastre. Astfel, procedurile vamale sunt perfectate de colaboratorii vamali din cadrul birourilor vamale, în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare în egală măsură cu ceilalţi plătitori vamali prin intermediul sistemului informațional automatizat", a declarat Tudor Balițchi, potrivit actului de constatare, publicat recent pe site-ul CNI.