Partidele proeuropene trebuie să fie mult mai prezente în regiunile vorbitoare de limbă rusă, inclusiv prin crearea organizațiilor teritoriale și dialog direct cu cetățenii, consideră președinta Academiei AI – Viziune pentru Democrație și Integrare Europeană, Ina Coșeru. Potrivit acesteia, lipsa unei prezențe constante în aceste zone a contribuit la nivelul ridicat de dezinformare și la susținerea redusă pentru forțele proeuropene.

Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului La prima sursă, unde Coșeru a afirmat că Republica Moldova a ajuns într-un „punct critic”, în care dezinformarea și absența vocilor proeuropene din anumite regiuni riscă să afecteze parcursul european al țării.

„Nu putem să stăm tot timpul în Chișinău și să spunem că regiunea Găgăuză este cea mai dezinformată, cu cele mai puternice influențe toxice din partea Federației Ruse și cu cel mai mic grad de susținere pentru integrarea europeană. Noi trebuie să mergem acolo, să creăm organizații teritoriale ale partidelor care să fie vizibile, liderii din societatea civilă să fie mai prezenți în aceste regiuni și să vorbim cu oamenii în limba rusă, acolo unde aceasta este limba pe care o folosesc”, a declarat Ina Coșeru.

În opinia sa, una dintre cauzele nivelului ridicat de dezinformare este lipsa unei comunicări eficiente despre Uniunea Europeană încă din perioada semnării Acordului de Asociere din 2014.

„Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: de ce, după semnarea Acordului de Asociere din 2014, avem această situație dramatică peste zece ani? De ce avem oameni atât de profund dezinformați, inclusiv profesori, medici sau funcționari publici, care nu cunosc aproape nimic despre Uniunea Europeană și valorile ei?”, a spus Coșeru.

Ea susține că explicația nu ține doar de influența Federației Ruse și de resursele investite în propagandă, ci și de lipsa unor mesaje proeuropene constante în regiunile unde populația comunică preponderent în limba rusă.

Coșeru a avertizat că Republica Moldova se află într-un moment dificil și din punct de vedere politic, întrucât nu există suficiente formațiuni proeuropene care să poată asigura viitoare coaliții parlamentare.

Potrivit acesteia, reprezentanții partidelor politice, ai societății civile și liderii de opinie trebuie să fie mai activi în teritoriu și să nu evite dialogul cu cetățenii din regiunile în care propaganda este puternică.

„Toți sunt cetățenii noștri. Toți vor să trăiască într-un spațiu sigur, cu securitate, dezvoltare economică și instituții democratice. Asta trebuie să le explicăm”, a afirmat ea.

Președinta Academiei AI consideră că mesajele despre integrarea europeană trebuie adaptate preocupărilor oamenilor, care sunt interesați în primul rând de securitate, venituri, locuri de muncă și nivelul de trai, nu de detaliile tehnice ale negocierilor de aderare.

„Oamenii întreabă cum vor fi protejați ei și familiile lor, când vor crește veniturile și cum va arăta economia. Acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundem atunci când vorbim despre integrarea europeană”, a conchis Ina Coșeru.