Patru palestinieni din Fâșia Gaza – soți ai cetățenelor moldovene, dintre care unul este tatăl a opt copii –s-au reunit ieri, 24 octombrie, cu familiile lor în Republica Moldova, după evacuarea din zona de conflict. În luna iulie a acestui an, pe Harta Anticorupției a portalului anticoruptie.md a fost publicată o sesizare venită din partea mai multor femei moldovence, ale căror soți erau blocați în Gaza. Acestea denunțau indiferența și lipsa de reacție a autorităților moldovene în fața dramei umanitare prin care treceau familiile lor.

„Nu-mi vine să cred că îl vedem pe soțul meu viu și nevătămat. Copiii nu se mai desprind de tatăl lor, pe care nu l-au văzut de doi ani și aproape își pierduseră speranța că îl vor mai revedea”, a povestit pentru anticoruptie.md una dintre femeile ale căror soți au fost evacuați din zona de conflict. Ea a mulțumit reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe și ai Consulatului Republicii Moldova în Israel pentru implicarea lor în organizarea unei evacuări extrem de dificile.  „Până în ultimul moment nu am crezut că acest lucru va fi posibil, că ne vom revedea soții aici, acasă, în Moldova”, a adăugat femeia.

Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că operațiunea de evacuare a fost una complexă, desfășurată în condiții dificile. Instituția a transmis mulțumiri tuturor diplomaților implicați, reprezentanților Crucii Roșii, colegilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, partenerilor internaționali și autorităților care au contribuit la realizarea în siguranță a acestei misiuni umanitare.

Portalul Anticoruptie.md a publicat o anchetă amplă despre soarta moldovencelor repatriate din Fâșia Gaza în toamna-iarna anului 2023 și despre realitatea dură cu care s-au confruntat la revenirea pe pământ natal. După mai bine de 20 de ani trăiți în Gaza, acestea au fost întâmpinate de o patrie rece și indiferentă. Multe dintre ele nu mai au părinți sau alte rude în viață în Republica Moldova, nu dețin locuințe, nu beneficiază de vreun statut special și nu au primit niciun fel de sprijin din partea statului. Împreună cu copiii lor, au fost nevoite să o ia de la zero, într-un mediu necunoscut, deși teoretic propriu.

Asaltul Israelului asupra Fâșiei Gaza a început pe 7 octombrie 2023 ca răspuns la atacurile asupra sudului Israelului, comise de luptători ai Brigăzilor Qassam, brațul armat al Hamas, și alte grupuri palestiniene, în urma cărora au murit 1.139 de persoane, iar aproximativ 240 au fost luați prizonieri și duși în Gaza. Ofensiva israeliană declanșată ulterior a provocat, conform datelor Ministerului Sănătății din Gaza – considerate credibile de ONU – peste 67.000 de morți, majoritatea femei și copii, și peste 169.000 răniți. Totodată, blocada impusă asupra enclavei a restricționat accesul la apă, hrană, energie electrică și medicamente, provocând moartea prin foame a cel puțin 459 de persoane, dintre care 154 erau copii. 

Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova s-a alăturat unui apel internațional, semnat de peste 100 de organizații media, care cere acces imediat și nerestricționat al presei internaționale în Gaza și protecție pentru jurnaliștii locali. Apelul califică restricțiile impuse de autoritățile israeliene drept un atac direct asupra libertății presei și amintește că cel puțin 248 de jurnaliști au fost uciși în timpul conflictului.

După luni de confruntări armate devastatoare între Israel și Hamas, la începutul lunii octombrie 2025 a fost anunțat un armistițiu temporar. Acordul, semnat pe 9 octombrie la Sharm el-Sheikh, în Egipt, prevedea încetarea ostilităților majore, schimbul de ostatici și prizonieri, precum și facilitarea accesului umanitar în Fâșia Gaza, grav afectată de conflict. Negocierile au fost mediate de Qatar, Egipt și Statele Unite.

Potrivit publicației The Guardian, la scurt timp după intrarea în vigoare a armistițiului, au fost raportate zeci de încălcări ale acestuia. Autoritățile din Gaza acuză forțele israeliene că au desfășurat cel puțin 47 de atacuri, soldate cu 38 de morți și peste 140 de răniți. În pofida acordului, bombardamentele și tirurile izolate au continuat în unele regiuni ale enclavei, afectând zone civile și infrastructura deja distrusă.