Cel de-al treilea și ultimul raport de monitorizare privind reflectarea corupției în mass-media, proiect elaborat de Asociația Presei Independente (API,) în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), a reflectat lipsa de interes a redacțiilor față de fenomenul corupției răspândit în sectoarele de interes prioritar: educație, sănătate, asistență socială și sectorul agroalimentar. Doar puțin peste 7% din conținutul despre fenomenul corupției a abordat cele patru domenii tematice monitorizate. Din totalul celor 13 instituții mass-media, doar două instituții media - TV8.MD și Jurnal TV au reflectat consecvent cazurile de corupție.   

Potrivit autorilor raportului, în lunile octombrie - noiembrie 2023 a fost monitorizat conținutul prezentat de 13 instituții mass-media naționale și regionale. Au fost evaluate cinci posturi de televiziune (Moldova 1, Jurnal TV, GRT TV/Comrat, Elita TV/Rezina și Studio-L , Căușeni), cinci portaluri de știri (Protv.md, Publika.md, TV8.md, Nokta.md/Comrat, Esp.md/Bălți), un post de radio (Radio Moldova) și două ziare regionale (Unghiul/Ungheni și Observatorul de Nord/Soroca. 

În ultima perioadă de monitorizare au fost publicate/difuzate în total un număr de 1078 de conținuturi despre fenomenul corupției, dintre care în 77 (7,14%) au fost abordate cele patru domenii tematice monitorizate - asistență socială, sănătate, sectorul agroalimentar și educație.  

În peste 75 % din numărul subiectelor a fost reflectată corupția în sănătate și în sistemul de educație. Cele mai puține subiecte mediatice s-au referit la corupția din sectorul agroalimentar.

TV8.md și Publika.md/Publika.media au realizat cele mai multe subiecte la temă – 17 și, respectiv, 14, urmate, la distanță, de Protv.md, cu 9 subiecte. Trei instituții media – GRT, Elita TV și Unghiul, în două luni de zile, au difuzat/publicat câte un singur subiect, iar altele două – Studio L și Observatorul de Nord – câte 2.

Doar trei redacții - TV8.md, Publika.md/Publika.media și Moldova 1, au avut, cel puțin, câte un subiect la fiecare din cele patru domenii tematice. Cele mai multe redacții – 10 din 13, au realizat conținuturi mediatice despre corupția în sănătate, iar cele mai puține – 4, despre corupția în sectorul agroalimentar.

Dintre cele 77 de conținuturi mediatice monitorizate 20 au vizat cazuri de corupție mare, iar restul – cazuri de corupție mică. Publika.md și TV8.md au abordat cel mai des corupția mare. În același timp, atare subiecte tematice au lipsit la 7 din cele 13 redacții monitorizate. Într-un singur caz, la Jurnal TV, numărul subiectelor despre corupție mare îl depășește pe cel al subiectelor despre corupție mică.

În 66 de cazuri (86%), conținuturile monitorizate au avut caracter informativ, în 6 cazuri - caracter  analitic și în 5 cazuri, toate revenind redacției TV8.md – caracter investigativ. În perioada de referință 8 redacții n-au practicat genurile analitice în reflectarea corupției, iar 2 – genurile informative. Nicio instituție media nu a utilizat toate cele trei tipuri de genuri jurnalistice.

Urmare a evaluării făcute, scorul mediu general acumultat de redacțiile monitorizate a fost de 23,55 de puncte care, potrivit metodologiei, corespunde unei reflectări relativ bune a fenomenului corupției în cele patru domenii tematice monitorizate. Scorul de 23,55 de puncte se încadrează în treapta a patra (între 19 puncte exclusiv și 26 de puncte inclusiv) din cele șase trepte de calificare prevăzute în metodologia de monitorizare. De remarcat, că două redacții – TV8.md și Jurnal TV, au înregistrat scoruri medii care le plasează pe următoarea, a cincea treaptă de calificare (între 27 și 33 de puncte inclusiv). În același rând, trei redacții, cu scorurile medii obținute, nu s-au ridicat, decât pe treapta a treia de calificare.

Pe parcursul celor trei perioade de monitorizare, autorii raportului au constatat că:

• două redacții au reflectat corupția în mod defectuos;

• în cazul altor două redacții reflectarea corupției a fost acceptabilă;

• șapte redacții au reflectat corupția relativ bine. 

Pe lângă recomandările făcute pentru fiecare instituție media inclusă în lista de monitorizare, autorii au prezentat și recomandări generale. Printre cele mai importante se numără elaborarea și punerea în practică o politică editorială care să asigure o activitate redacțională planificată și coordonată, inclusiv pe dimensiunea reflectării fenomenului corupției prin intermediul genurilor jurnalistice analitice, dar și producția de conținuturi tematice proprii. 

„Dacă a căzut un copac și nimeni nu a scris despre asta, atunci copacul nu a căzut. Așa e și în cazul fenomenului corupției, care ne afectează pe toți. Dacă în regiuni nu se scrie despre corupție, asta nu înseamnă că nu sunt astfel de cazuri”, a concluzionat autorul raportului, Ion Bunduchi. 

Monitorizarea a fost realizată în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”.