Secretul de stat și datele cu caracter personal sunt invocate deseori abuziv de către autorități pentru a limita accesul jurnaliștilor și cetățenilor la informație. Concluzia a fost formulată de experții Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, în cadrul unui club de presă organizat vineri, 10 februarie, împreună cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

În cadrul evenimentului, juriştii au prezentat rezultatele unui studiu. Instituția a expediat 30 de solicitări de informații la care a primit 28 de răspunsuri. Printre răspunsuri s-au regăsit mai multe refuzuri de oferire a informației sub pretextul apărării secretului de stat, a secretului comercial sau a datelor cu caracter personal. În patru cazuri, selectate de juriști, au fost iniţiate procese în judecată.

Unul dintre cazuri se referă la refuzul Comisiei Electorale Centrale de a oferi acces jurnaliștilor Centrului de Investigații Jurnalistice la listele de subscripție și rapoartele financiare ale candidaților în alegerile prezidențiale din octombrie 2016. Săptămâna aceasta, instanța de fond a dat câștig de cauză CIJM, obligând CEC să ofere acces la informație.

„Cadrul legal existent facilitează secretizarea informațiilor și impune proceduri birocratice de desecretizare a acestora. Legislația națională este învechită și nu e racordată la standartele internaționale de acces la informație”, a declarat Stela Pavlov, expertă în cadrul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

Deși recunosc că există probleme privind accesul la informaţie, reprezentanții instituțiilor de stat prezenți la eveniment au dat asigurări că organizațiile pe care le reprezintă nu au avut cazuri de litigii în judecată pentru îngrădirea accesului la informații a jurnaliștilor. „Tot ce este banul public, tot pentru ce se plătește ca taxă de stat reprezintă interes public. Acest lucru se prezumă și nu trebuie solicitantul de informație să demonstreze asta”, crede avocatul Vitalie Zama.

Apărătorul s-a referit și la imperfecțiunea legislației, precizând că o parte dintre prevederile legale trebuie abrogate, iar altele trebuie revăzute sau amendate.

Invitații la club au discutat și despre Comisia interdepartamentală cu privire la secretul de stat despre activitatea căreia nu se mai știe nimic de câțiva ani. Astăzi, nu este cunoscută nici componența acestei comisii create pentru a desecretiza documentele secretizate abuziv sau cele pentru care termenul de secretizare a expirat. Această comisie ar trebui să se întrunească de cel puțin două ori pe an, ultima ședință a avut loc însă în 2014. De trei ani, comisia nu mai funcționează.