Pentru al treilea an consecutiv, Nistrul rămâne fără viitura ecologică de primăvară — procedeu prin care este imitată revărsarea naturală a râului în lunile aprilie-mai, pentru reproducerea peștilor și refacerea ecosistemului. Viitura nu poate fi realizată din cauza deficitului acut de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk, dar și a nevoii Ucrainei de a păstra rezerve pentru producția de energie și pentru a asigura debitul minimal permis al apei în aval – 100 m3/c. Situația este cu atât mai gravă după recentul episod de poluare cu produse petroliere, deoarece o viitură ar contribui în mod natural la diluarea poluanților și curățarea albiei. Experții avertizează asupra unor efecte în lanț: de la afectarea reproducerii peștilor până la amplificarea riscurilor ecologice și hidrologice. Pentru a compensa lipsa viiturii, „Eco-TIRAS” amplasează pe Nistru cuiburi artificiale pentru pești. Pe termen lung, soluțiile invocate sunt împădurirea bazinului hidrografic, refacerea fâșiilor forestiere de protecție și utilizarea taxelor colectate de la pescarii amatori pentru refacerea resurselor piscicole.  

Nivelul apei în Nistru este mai jos decât în orice an precedent, inclusiv comparativ cu 2025. Din acest motiv, Republica Moldova și Ucraina nu vor reuși nici în acest an să efectueze viitura ecologică de primăvară, ne spune Ilia Trombițki, doctor în științe biologice, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-TIRAS”. 

Nivelul din lacul de acumulare Novodnestrovsk a coborât la circa 115,6 metri, iar debitul este de aproximativ 100 m³/s — valori care, potrivit expertului, fac imposibilă efectuarea unei viituri ecologice. „În aceste condiții, nici nu poate fi vorba despre o viitură”, constată expertul de mediu. 

Pentru a înțelege de câtă apă este nevoie pentru o viitură, menționăm că în 2023 aceasta a fost efectuată timp de 26 de zile, iar deversările din lacul de acumulare Novodnestrovsk au început pe 17 aprilie cu volume maxime de 700-800 m³/s. 

Foto oferită de Ilia Trombițki

Lipsa viiturii înseamnă condiții slabe pentru reproducerea naturală a peștilor. Când râul se revarsă primăvara în luncile din vecinătate, peștii profită de zonele inundate pentru a-și depune icrele și a se înmulți. În plus, fluviul se reîmprospătează astfel, își îmbogățește ecosistemele, le menține echilibrul și sănătatea. 

În lipsa viiturii, peștii se înmulțesc „cumva”, dar nu eficient. Ca rezultat, populațiile piscicole scad, iar biodiversitatea se pierde treptat.

„Eco-TIRAS” încearcă să compenseze lipsa viiturii prin confecționarea și amplasarea unor cuiburi artificiale pentru depunerea icrelor - acestea sunt structuri care imită vegetația naturală dispărută sau degradată, precizează Ilia Trombițki. În acest an, deja sunt instalate aproximativ 300–400 de cuiburi și mai urmează amplasarea altor 500, cu susținerea Suediei și PNUD-Moldova. Cuiburile sunt deja pline cu icre de șalău, plătică, babușcă și alte specii fitofile, potrivit directorului „Eco-TIRAS”.

Totuși, aceste măsuri nu pot înlocui viitura naturală - cuiburile ajută, dar nu rezolvă problema generală. În lipsa revărsării râului și inundării luncilor, ecosistemul nu funcționează normal - se pierd specii și se reduce diversitatea biologică.
Ce soluții propune Ilia Trombițki în această situație? În opinia sa, banii colectați de la pescarii amatori pot fi utilizați pentru refacerea Nistrului. Anual, la Bugetul de stat se adună 5-6 milioane de lei din taxele plătite de pescarii amatori, însă acești bani  „nu se întorc spre refacerea resurselor piscicole sau pentru biodiversitate”.

O soluție strategică, subliniază ecologistul, este împădurirea bazinului Nistrului, mai ales în Carpați: pădurile ajută la reținerea apei, reducerea secetei, stabilizarea debitului râului, prevenirea eroziunii solului. Este un lucru ce trebuia făcut cu mulți ani în urmă, pentru că e nevoie să așteptăm cel puțin un deceniu pentru a beneficia de „scutul” arborilor pe care-i plantăm acum.   

„Nu contează doar suprafața pădurilor, ci și calitatea lor. Sunt necesare păduri diverse, cu specii autohtone și arbori de vârste diferite. Modelul ar trebui să fie pădurile naturale de tipul Codrilor Moldovei”, descrie Ilia Trombițki.

De asemenea, sunt necesare plantarea sau refacerea fâșiilor forestiere de protecție de-a lungul Nistrului și a celorlalte râuri mai mici, de pe terenurile agricole - acestea împiedică eroziunea solului provocată de vânt și apă, reduc evaporarea apei din bazine.