Analiza de Denis Cenușă, expert asociat la Expert-Grup, pentru Buletinul de Politică Externă FES/APE

După aproape doi ani de așteptare, pe 15 iunie, Uniunea Europeană (UE) a declarat că primul bloc de condiții („cluster”) al negocierilor de aderare – cel al „principiilor fundamentale” – urmează să fie demarat în această vară. De regulă, partea europeană deschide acest compartiment înainte de celelalte și îl menține deschis pentru monitorizare până la finalizarea negocierilor. Atenția UE în procesul de monitorizare va fi, de acum încolo, centrată pe două domenii critice, care vizează funcționarea justiției și respectarea drepturilor omului. Numai după ce celelalte cinci compartimente („clustere”) sunt realizate integral și fără crize de ireversibilitate sau de contrareformă, compartimentul „principiilor fundamentale” va fi reevaluat pentru a determina gradul de pregătire al Moldovei.

În paralel cu aprofundarea procesului de aderare, Moldova și UE continuă să-i confere prioritate dialogului la nivel de lideri, folosind platforma summitului bilateral anual. Deși nu a existat niciun raționament tehnic, Bruxelles-ul și Chișinăul au decis să desfășoare summitul la Bruxelles, practic o săptămână după declarația privind inițierea negocierilor de aderare. Efectul politic al acestui summit constă în transferarea meritului pentru un nou progres în relația UE-Moldova către președinta Maia Sandu și, respectiv, guvernarea de la Chișinău asociată cu ea. Din perspectiva simbolismului politic, summitul celebrează eliminarea blocajelor în fața negocierilor de aderare.

Summitul are conotații politice, deoarece validează agenda și discursul politic al autorităților moldovenești, stabilite pentru anul 2030, înainte de alegerile locale din 2027. Ca și în acest caz, primul. Summitul UE-Moldova din iulie 2025 a avut implicații electorale, favorizând partidul de la guvernare înainte de scrutinul legislativ din octombrie, considerat esențial pentru păstrarea parcursului european al țării.

Negocierile de aderare: intrarea oficială a UE în jocul politic moldovenesc

Anunțul oficial privind lansarea negocierilor de aderare era așteptat după schimbarea politică din Ungaria, în urma alegerilor legislative din luna aprilie. Eliminarea „vetoului” lui Viktor Orbán față de Ucraina a deschis, de asemenea, ușa pentru Moldova, care rămâne în continuare cuplată la traiectoria ucraineană de aderare la UE.

Cinci domenii importante sunt incluse în primul compartiment: sistemul judecătoresc și drepturile omului (capitolul 23), justiție și libertăți (capitolul 24), achiziții publice (capitolul 5), statistica (capitolul 18) și controlul financiar (capitolul 32). Majoritatea dintre acestea au fost deja supuse unui proces intens de “europenizare” în ultimii 12 ani de implementare a Acordului de Asociere cu UE.

Tratativele de aderare nu sunt încă într-o fază activă, deoarece persistă obiecțiile invocate de Ungaria, care solicită eliminarea mențiunii “cât mai repede posibil” în legătură cu negocierile cu Ucraina. Ușa pentru Moldova are încă un lacăt care se descuie cu chei ucrainene. De aceea, chiar dacă UE are deja stabiliți parametrii folosiți la evaluarea viitoare a progresului, aceștia vor fi aplicați atunci când obstacolele maghiare vor fi depășite. În acest context, implementarea cerințelor UE în domeniile respective va fi evaluată pe baza câtorva criterii, analizate pe orizontală, precum capacitățile instituționale, mecanismele de implementare și principiile de coordonare a politicilor. Pe lângă aspectele tehnice, care sunt ușor măsurabile și interpretate simplist. Alte dimensiuni, responsabile de independența justiției sau de calitatea politicilor anticorupție, au un conținut politic și pot fi ușor politizate, riscând să fie analizate subiectiv atât la Chișinău, cât și la Bruxelles.

Etapa negocierilor de aderare pune UE într-o poziție mai complicată decât cea a autorităților moldovenești. În timp ce Chișinăul poate mima sau exagera rezultatele reale ale anumitor reforme, UE are obligația să-și bazeze evaluările pe merite și va fi penalizată dacă favorizează guvernarea, oferindu-i o notă pozitivă. Efectele asupra imaginii UE vor fi influențate în mod sporit de performanța guvernării moldovene.

De asemenea, Chișinăul va fi tentat să folosească UE drept referință atunci când va decide să argumenteze necesitatea anumitor transformări – de la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la reforma fiscală și cea administrativă. În acest sens, transparența și claritatea dialogului de aderare dintre UE și Moldova vor crea tentația de a transfera răspunderea totală sau parțială pentru calitatea reformelor către UE. Odată ce UE își va consolida poziția de autoritate externă care validează acțiunile Chișinăului, procesul de aderare va impune costuri de imagine pentru ambele părți.

Al doilea summit UE-Moldova: Optimism pro-reformă și finanțare

Lansat în iulie 2025, summitul bilateral UE Moldova a devenit cea mai înaltă platformă de interacțiune dintre cele două părți. Acest lucru confirmă un nivel ridicat de încredere care persistă între Chișinău și Bruxelles. Al doilea summit, găzduit la Bruxelles, în iunie 2026, a continuat linia acțiunilor setată un an în urmă.

Înainte de toate, UE continuă să aloce finanțare prin Planul de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Distribuirea banilor capătă însă un caracter mai strategic, banii din bugetul anunțat fiind alocați pentru proiecte de infrastructură cu impact social tangibil. Construirea unui spital regional din Bălți și reabilitarea încălzirii centralizate în Chișinău sunt două exemple concrete de proiecte cu caracter social.

UE înțelege că majorarea numărului de beneficiari ai creditelor și granturilor europene ajută, de asemenea, la stabilizarea și îmbunătățirea sprijinului public pentru parcursul proeuropean al țării.

O altă dimensiune pe care UE a vrut să o scoată în evidență în marja summitului se concentrează pe cooperarea în domeniul securității, cu accent pe gestionarea amenințărilor de tip hibrid.

Declarația finală a reuniunii conține 21 de referințe la securitate, ceea ce este mai mult decât menținerea directă a aspectelor raportate direct la economie. În acest sens, UE a reconfirmat mandatul Misiunii de Parteneriat din Moldova, pentru activitatea căreia au fost deja alocați 197 de milioane de euro.

Rolul Misiunii este prioritizat deoarece asigură asistarea Chișinăului în contracararea atacurilor hibride, urmărind integritatea proceselor electorale și cea a funcțiilor digitale ale instituțiilor statului. Dimensiunile de securitate care sunt adăugate la cadrul actual de cooperare bilaterală îmbină programul european de inovare în domeniul apărării (EUDIS) și cel spațial, cu accent pe participarea progresivă în activitățile sistemului Copernicus pentru observarea Pământului și Galileo pentru navigația prin satelit.

Summitul a trecut în revistă oportunitățile de cooperare sectorială legate de transport, energie, inovație și mediul de afaceri. În același sens, se observă o tendință de a ramifica cooperarea prin crearea unor platforme secundare noi pe care vor interacționa oficialii moldoveni și europeni, cum ar fi dialogul în domeniul muncii sau al agriculturii. Un domeniu esențial pe care UE nu a putut să-l ignore este statul de drept, care ține de compartimentul “principii fundamentale”, cu deschiderea căruia vor demara negocierile de aderare.

Deși Bruxelles-ul invocă un progres în acest domeniu sensibil și puternic politizat, se face abstracție de aspectele problematice. Deficiențele existente sunt reflectate inclusiv în cele mai recente evaluări ale Comisiei de la Veneția, care a recomandat, printre altele, ca evaluarea judecătorilor să conțină o analiză echilibrată a performanței în desfășurarea activității de judecător și soluții de remediere pentru cei care nu susțin evaluarea integrității financiare.

În loc de concluzii

Inițierea negocierilor de aderare și produsul summitului UE-Moldova denotă că avansarea relațiilor bilaterale capătă un contur politic și de politici publice mai clar și mai profund. UE este pregătită să aprofundeze integrarea europeană în drum spre atingerea obiectivului de aderare, ramificând domeniile în care dialogul tehnic cu Chișinăul devine la fel de important ca cel politic. În tot acest proces, UE se apropie de Moldova și de politica internă a acesteia, devenind mult mai vulnerabilă la transferul responsabilității pentru eșecurile reformelor moldovenești.