ANSA, sub lupa CNA: proceduri neclare, depășiri de atribuții și conflicte de interese

Anticoruptie.md
28/06/2016
Ședința Clubului de presă. Foto: CIJM

În Republica Moldova competenţele privind controlul siguranţei alimentelor le revin mai multor instituții. Acestea sunt însă confuze, iar procedurile aplicate, neuniforme. Constatările aparțin angajaților Centrului Național Anticorupție care, din septembrie 2015 până în aprilie 2016, au evaluat riscurile de corupţie în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Ulterior, șefii Agenției au elaborat un plan de integritate care, până în 2018, ar urma să înlăture neregulile depistate de CNA. Concluziile din raportul Centrului au fost prezentate în cadrul ședinței de marți, 28 iunie, a Clubului Jurnaliștilor de Investigație.

ANSA a fost creată în 2013, iar rolul instituției este să uniformizeze cadrul legal în domeniul siguranței alimentelor, să verifice și să asigure inofensivitatea produselor alimentare, să elimine dublările de comptenețe ce au loc la controlul și supravegherea pieții, și nu în ultimul rând să reducă din povara, inclusiv financiară, exercitată asupra activității operatorului economic.

În septembrie 2015, la aproape doi ani de la crearea Agenției, angajații CNA au supus instituția unei evaluări pentru a stabili cât de vulnerabilă este din punctul de vedere al coruptibilității. „Bunăoară, în aprilie 2016, la Institutul Mamei și Copilului au fost internați mai mulți copii cu intoxicație alimentară fiind vorba despre consumul de banane cu un conținut ridicat de nitrați. La acel moment s-a încercat să se răspundă la întrebarea unde s-ar putea adresa părinții și cum putem fi protejați în calitate de consumatori. Agenția de Protecție a Consumatorului (APC) ne-a oferit atunci un răspuns care a confirmat constatările noastre: consumatorul se poate adresa atât la APC, cât și la ANSA sau la centrele de sănătate publică. Acest exemplu ne-a arătat că aceleași competențe sunt atribuite mai multor instituții și duc în eroare consumatorul”, a explicat Romina Ciubotaru, inspector principal în cadrul Secției evaluarea riscurilor de corupție din cadrul CNA.

„Un cetățean nu se poate adresa tuturor instituțiilor, iar dacă se adresează doar uneia riscă să nu primească răspuns. Deși ANSA a fost creată cu scopul de a asigura inofensivitatea și calitatea produselor, în cazul intoxicării cu banane instituția nu a reacționat”, a subliniat Romina Ciubotaru.

Potrivit reprezentanților CNA, aceeași competență de verificare a inofensivității și calității a produselor o are și APC, cât și centrele de sănătate publică. Angajații Centrului Național Anticorupție aduc exemplul a doi cetățeni americani care au încercat să deschidă o afacere în Republica Moldova. „Le-au fost solicitate mai multe acte similare: o autorizație sanitar-veterinară de la ANSA și un certificat igienico-sanitar de la centrul de sănătate publică. De fapt, din 2013, de când a fost creată ANSA acest certificat a fost eliminat. ANSA trebuie să elibereze un nou certificat și anume certificatul de inofensivitate a produselor alimentare. În practică, centrele de sănătate publică continuă să elibereze certificatul igienico-sanitar în baza a două acte normative în vigoare - două hotărâri de Guvern”, a explicat Romina Ciubotaru.

Nimicirea produselor alimentare, la discreția inspectorilor

În cadrul studiului, reprezentanții CNA au analizat și aspectul ce ține de nimicire a produselor alimentare. „Am constatat o lacună foarte mare la acest capitol. Dacă pe piață se constată un produs periculos, potrivit legislației produsul trebuie retras și supus procesului de prelucrare, fie nimicit. ANSA nu are un mecanism și o procedură clară de nimicire. Cu toate acestea, doar anul trecut angajații instituției au dispus nimicirea a 51 de tone de carne. Am înțeles că această procedură rămâne la discreția inspectorului care selectează metoda. Nu există nicio garanție că nimicirea produselor alimentare s-a realizat de facto. Este la discreția fiecărui funcționar de a-și identifica metoda nemijlocită, actul prin care se constată nimicirea. Nu am primit însă un răspuns dacă nimicirea se realizează sau nu de facto”, a precizat inspectorul CNA. 

Autorii studiului au mai stabilit că funcționarii de la ANSA pot recurge la sechestrarea sau confiscarea produselor alimentare, măsuri care, în mod normal, sunt în competența organului de urmărire penală, instanțelor de judecată, Vamei sau Fiscului. „De exemplu sechestrarea este o măsură prevăzută în actul de creare și funcționare a ANSA. Încercând să stabilim ce prevede cadrul normativ am constatat că ANSA nu poate dispune această măsură, aceasta revenind în competența organului de urmărire penală, instanțelor de judecată, organul vamal sau fiscal. În cazul în care s-ar dispune sechestrarea ar însemna de fapt depășirea atribuțiilor de serviciu. La fel, ANSA poate dispune suspendarea activității unui agent economic sau interzicerea totală a activității acestuia. Doar instanța de judecată ar avea un asemenea drept”, a adăugat Romina Ciubotaru.

Riscuri de corupție la eliberarea actelor permisive

Potrivit raportului, unul dintre cel mai vulnerabile sectoare din activitatea ANSA, reprezintă eliberarea actelor permisive. Deşi patru acte normative stipulează expres necesitatea instituirii „ghişeului unic” funcţional pentru eliberarea actelor permisive, până în prezent acesta lipseşte atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial/municipal. Astfel, CNA a identificat divergenţe constatate la etapa de depunere a cererilor pentru obţinerea unui act permisiv, atât prin împuterniciri repartizate în mod diferit, cât şi prin mecanismul neuniform de depunere a cererilor, instituirea unor registre electronice la eliberarea actelor permisive, în lipsa reglementării „mecanismului de gestionare şi securizarea a acestora”, lipsa unui mecanism clar şi unic de încasare a taxelor achitate de operatorii economici pentru actele eliberate sau serviciile prestate, proceduri neuniformizate la „semnarea” actelor permisive, lacune constatate la „eliberarea certificatului de dezinfecţie”, certificat eliberat, contra cost, de unii funcţionari ANSA, în lipsa unui mecanism de obţinere a acestui act permisiv de către agentul economic și a unui mecanism de încasare a taxei.

În același timp, CNA a depistat faptul că ANSA emite contra cost unele acte permisive neprevăzute de lege. Este vorba despre „certificatul de înregistrare oficială pentru siguranţa alimentelor”, neprevăzut de niciun act normativ în vigoare, reglementat doar prin Ordinul ANSA privind „Procedura de înregistrare oficială pentru siguranţa alimentelor a operatorilor din businessul alimentar”. În acelaşi timp, merită specificat faptul că procedura aprobată stabileşte un termen de valabilitate a certificatului de cinci ani şi face referire la „tarife” nereglementate legal. Asta în timp ce certificatele de înregistrare prevăzute de Lege nu au termen de valabilitate şi se eliberează gratuit. O altă lacună ține de reglementarea „paşaportului fito-sanitar” în actele normative şi departamentale, act care actualmente nu se eliberează de ANSA şi care urmează a fi implementat abia din anul 2018.

În context, CNA a constatat riscuri de nedeclarare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor de funcţie. Astfel, ofițerii CNA au sesizat Comisia Naţională de Integritate în privința a nouă cazuri de incompatibilităţi de funcţii publice, generate de exercitarea în paralel a funcţiei publice şi angajat remunerat în sectorul privat, la agentul economic a cărui activitate avea competenţa de a controla.

În urma evaluării, la ANSA a fost aprobat un plan de integritate pentru perioada 2016-2018 care ar urma să înlăture neregulile depistate. 

Raportul CNA privind evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul ANSA

Planul de integritate al ANSA

Şedința Clubului Jurnaliștilor de Investigații a fost desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție, în cadrul proiectului "Sporirea nivelului de comunicare între CNA și jurnaliștii de investigație", cu suportul PNUD Moldova.

Anticoruptie.md
28/06/2016

Comentarii