La fiecare o sută de acte emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), doar în șase sunt vizați deputați, miniștri, procurori sau judecători. Este concluzia experților Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care au făcut o radiografiere a 873 de acte publicate până la 1 martie 2022. Mai mult de jumătate dintre acestea includ constatări de încălcare a unui regim de integritate.

Cel mai des, a fost constatată existența conflictelor de interese – în 308 acte, dar și a incompatibilității de funcții – 152 de acte.

Potrivit raportului, 26% din controalele efectuate în perioada de referință (230 de acte) se referă la regimul averilor și intereselor personale. Dintre acestea, doar în cazul a 3% (25 de acte) a fost constatată o diferență substanțială între veniturile obținute și averea deținută, iar 2% (15 acte) se referă la declararea neconformă a averii.

Totodată, cele mai multe abateri au fost constatate de ANI în cazul primarilor și consilierilor locali – 50%, în timp ce deputații, miniștrii, procurorii și judecătorii se regăsesc în doar 6% din actele emise de inspectorii de integritate.

„Ponderea atât de mică a funcționarilor de rang înalt poate fi explicată cu greu prin numărul redus al acestora. Mai degrabă, este vorba de faptul că activitatea ANI a fost până acum influențată considerabil de sesizările primite, dar și de faptul că majoritatea controalelor se refereau la conflictele de interese, care ar fi fost comise mai des de autoritățile locale”, a declarat Daniel Goinic, unul din autorii studiului.

În cadrul cercetării s-a mai constatat că 30% din toate actele de constatare au fost emise de doar 3 din cei 20 de inspectori de integritate. Această discrepanță ar putea sugera că, în pofida sistemului automatizat e-Integritate, în cadrul ANI există probleme în ceea ce privește distribuirea aleatorie a cauzelor sau o diferență considerabilă între randamentul unor inspectori.

De altă parte, reprezentanții ANI au recunoscut majoritatea problemelor identificate de autori, menționând că unele dintre acestea au fost deja remediate.

„Recent a fost prezentat și raportul de activitate al ANI pentru anul 2021, unde, de asemenea, una dintre problemele identificate a fost emiterea, de către inspectorii de integritate, a soluțiilor diferite în spețe similare. Sperăm ca practica acumulată până în prezent, dar și recomandările din cadrul acestui studiu să contribuie la eliminarea problemei respective”, a subliniat Lilian Chișca, vicepreședintele ANI.

În cadrul cercetării CRJM, au fost analizate toate hotărârile Curții Supreme de Justiție (CSJ) adoptate în perioada 1 iulie 2018 – 1 martie 2022, precum și soluțiile date de instanțele de apel și fond, în dosare ce vizează contestarea actelor ANI.

 „Cercetarea nu își propune să constate care ar fi trebuit să fie soluția corectă în hotărârile examinate. A fost analizat doar în ce măsură soluțiile instanțelor judecătorești sunt uniforme între ele prin prisma motivării hotărârilor judecătorești adoptate în aceste cauze”, a declarat președintele CRJM, Vladislav Gribincea.

Una din constatările autorilor este că actele ANI au fost anulate cu precădere în cazul demnitarilor de rang înalt. În cazul acestora, au fost anulate 4 din 5 acte ale ANI, iar în cazul altor funcționari au fost anulate doar 9 din 26 acte emise de ANI. Acest fapt ar putea sugera fie că funcționarii de rang înalt au avut avocați mai buni, fie că ANI nu au reușit să probeze abaterea, fie că judecătorii sunt mai indulgenți în privința lor.

La fel, patru acte de constatare au fost anulate pentru omiterea termenului de emitere a acestora, stabilit în Codul Administrativ. În mod surprinzător, două acte ale ANI au fost anulate deoarece nu au fost „contrasemnate” de conducerea ANI. O asemenea practică de invalidare ar crea premise pentru anularea majorității actelor emise de ANI.