Procurorul-şef european, Laura Codruța Kövesi, a trecut cu brio de 44 de verificări disciplinare înaintate împotriva ei, din momentul în care a fost demisă din fruntea DNA. Instanţa supremă din București a respins recursul în ultimul dosar al fostei şefe a DNA. De altă parte, după vizita lui Kövesi la Chișinău și semnarea Acordului cu Procuratura Generală, procurorii din Republica Moldova au avut deja întrevederi cu colegii din Parchetul European.

„Se respinge recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva încheierii din 24 noiembrie 2021 şi a hotărârii nr. 14P din 8 decembrie 2021 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori în materie disciplinară, în dosarul nr. 1/P/2018, ca nefondat. Definitivă”, se arată în decizia instanţei, citată de presa din România.

În acest ultim proces, inspectorii fostului şef al Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, au acuzat-o pe Kövesi că ar fi desemnat, ca membru al unei echipei de control, un magistrat aflat în incompatibilitate, precum şi că ar fi inserat într-un comunicat de presă pasaje din înregistrările unor discuţii purtate la sediul DNA Ploieşti.

La mijlocul lunii iulie curent, Laura Codruța Kövesi, în cadrul unei vizite oficiale la Chișinău, a semnat un Acord cu Procuratura Generală, care presupune o colaborare mai strânsă între cele două instituții, dar și  un schimb mai facil de informații.

Procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale, a declarat pentru Anticoruptie.md că deja au fost stabilite și acțiuni comune cu Parchetul European, care sunt în desfășurare.

„Procurorul General interimar și directorul CNA, recent, au avut o vizită de lucru la București unde s-au întâlnit cu procurorii detașați în cadrul Parchetului European din partea României. În cadrul întrevederii au fost stabilite deja anumite acțiuni comune, care au început a fi realizate, însă acestea nu pot fi prezentate publicului larg, pentru a nu periclita buna lor desfășurare”, a menționat Cherpec.

Procurorul european Laura Cotruța Kövesi a vorbit, la Chișinău, despre măsurile pe care le-ar întreprinde dacă ar fi șefa Procuraturii Anticorupție în Republica Moldova: „Mai întâi aș aduna toți procurorii ca să vad ce dosare sunt în gestiunea lor, le-aș segrega pe cele mai importante și aș crea o hartă a dosarelor de corupție asupra cărora trebuie să se lucreze prioritar”.

O altă acțiune ar fi comunicarea și interacțiunea cu alte autorități și instituții importante, cum ar fi Poliția, Serviciul Vamal, Ministerul Finanțelor, cu care trebuie să lucreze procurorii.

„I-aș întreba de câte ori s-au întâlnit cu Poliția, vameșii sau cu cei de la Finanțe”, a spus șefa Parchetului European, precizând că procurorii trebuie să colaboreze constant cu toate autoritățile importante.       

Laura Codruța Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcția de procuror-șef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

Din 2013 până în 9 iulie 2018, ea a ocupat funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România. Sub conducerea Laurei Kövesi, în calitate de șefă a DNA, procurorii români au descoperit cazuri grave de corupție, iar mai mulți demnitari au ajunși după gratii. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.