Centrul de Investigații Jurnalistice a acționat Președinția în judecată pentru refuzul de a oferi informații de interes public

Anticoruptie.md
23/09/2015

Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) a acționat Președinția în judecată pentru că a refuzat să ne pună la dispoziție informația despre persoanele care au fost decorate cu distincții de stat de către șefii statului din 2001 până în prezent. Instituția nu ne-a oferit nici actele trimise la Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii zece ani prin care președinții țării au respins candidaturile judecătorilor propuși să fie promovați sau numiți în funcție.

Președinția a refuzat repetat să ne ofere informația în volumul solicitat, în pofida faptului că informațiile cerute sunt de interes public vădit. 

În prima solicitare, CIJM a cerut biografiile persoanelor care au fost decorate din anul 2001 până în 2015 cu distincţii de stat: Ordinul Republicii, Ordinul de Onoare, Ordinul Gloria Muncii, Ordinul Meritul Civic şi Ordinul Ștefan cel Mare, precum și detalii privind meritele concrete față de stat ale fiecărei persoane decorate. Prin aceeași scrisoare, Centrul de Investigații Jurnalistice a cerut lista agenţilor economici, care au primit distincţii de stat şi informaţia relevantă care a stat la baza deciziilor.

Președinția a refuzat să ofere această informație, făcând referire la protecția datelor cu caracter personal. “(…) pentru fiecare persoană propusă pentru decorare se perfectează fișa de decorare în care se includ date cu caracter personal: anul și locul nașterii, naționalitatea, studiile, profesia, funcția, locul de muncă, adresa de la domiciliu, precum și date relevante pentru conferirea distincției de stat: distincțiile deținute, activitatea de muncă și caracterizarea în care să fie menționate meritele concrete ale persoanei respective în domeniul în care activează și pentru care urmează să-i fie conferită distincția”, se arată în răspunsul semnat de Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

Ion Păduraru a precizat în aceeași scrisoare că prezentarea datelor solicitate ar putea afecta drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor vizate, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private, protejat de Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

Totodată, secretarul general al Aparatului Președintelui ne-a sugerat să căutăm decretele președintelui în Monitorul Oficial, unde este publicată denumirea distincției, numele și prenumele posesorului, funcția și locul de muncă, precum și meritele pentru care i-a fost acordată distincția.

În cea de a doua solicitare, CIJM a cerut Președinției toate actele trimise de șefii statului în perioada 2001-2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost respinşi candidaţii la funcţia de judecător, la cea de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţe şi judecătorii care urmau să fie promovaţi la curţile de apel. 

În răspuns, Ion Păduraru ne-a anunțat că, de regulă, temei pentru respingerea candidaților servesc datele ce se conțin în avizele consultative ale Serviciul de Informații și Securitate, alte informații de care dispune șeful statului, precum și considerentele ce țin de oportunitatea numirii.

“Având în vedere că informațiile ce se conțin în avizele consultative sunt informații cu caracter personal, restricționate, la care accesul este limitat, iar unele circumstanțe urmează să fie examinate și verificate suplimentar de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea președintelui Republicii Moldova, considerăm inoportun ca adresele privind respingerea candidaților la funcția de judecător să fie date publicității. În caz contrar, va fi afectat respecttării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, iar dezvăluirea informațiilor cu caracter personal ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale, astfel încălcându-se prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, se arată în răspuns.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au obținut și analizat însă actele privind promovarea magistraților, solicitate de la Președinție. Ne-am convins că documentele conțin informații de interes public. Potrivit anchetei "Judecătorii «cu nouă vieți»", publicată recent, în ultimii zece ani, șefii de stat au respins rând pe rând candidaturile a aproape 80 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat circa 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. 

Experți în domeniu susțin că actele Președinției nu ar trebui să fie secrete. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, ne-a explicat Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

În acțiunea depusă în instanța de judecată în luna iulie, juriștii CIJM au făcut, între altele, trimitere la aceeași lege pe care au invocat-o reprezentanții Președinției – Legea privind datele cu caracter personal.

“În conformitate cu articolul 10 al Legii enunțate, prevederile articolelor  5, 6 şi 8 (Prelucrarea datelor cu caracter personal, Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal și Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la condamnări penale, măsuri procesuale de constrângere sau sancţiuni contravenţionale – n.r.) nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”, potrivit cererii de chemare în judecată.

Până acum au avut loc două ședințe de judecată. Următoarea va avea loc în luna octombrie.

 

Anticoruptie.md
23/09/2015

Comentarii