Cinci membri CSM, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor veghea respectarea eticii și conduitei profesionale a judecătorilor

Anticoruptie.md
11/07/2018
Foto: CIJM

Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Petru Moraru este magistratul care în 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI.

Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM. Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală. Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

În 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

În 2011, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, care asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Anatolie Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”. Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

În luna mai, Plenul CSM a abrogat vechiul Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorului și a aprobat o nouă variantă a documentului. Atribuția prioritară a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor este emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor și/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. Acestea vor reprezenta soluții directoare pentru o conduită corespunzătoare.

Anticoruptie.md
11/07/2018

Comentarii