Cine pretinde la funcția de judecător la Curtea Constituțională

Anticoruptie.md
11/11/2015
Foto: constcourt.md

În cursa pentru funcția vacantă de judecător la Curtea Constituțională s-au înscris șapte persoane: Teo Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Vladimir Grosu, fost ministru al Justiției, Ion Creangă, șeful Direcției juridice a Parlamentului, Eugen Rusu, fost adjunct al procurorului general, juristul Mihai Corj, Valentin Țîmbaliuc, consilier al președintelui țării, și Veaceslav Zaporojan, judecător asistent la Curtea Constituţională.   

Anterior, unii au ajuns în vizorul presei pentru averile pe care le deţin. Bunăoară, acum un an portalul Moldova Curată a scris că Teo Cârnaț are opt case pe care le-a obținut în proprietate în special în ultimii câțiva ani. Astfel, în 2011, juristul a obținut, prin donație, trei locuințe în Chișinău, una de 130 m.p., alta de 640 m.p. și a treia de 250 m.p. Clădirile au fost evaluate la prețul de 565 mii de lei, 2200 de mii de lei și, respectiv, un milion de lei. Anul trecut, Teo Cârnaț a mai ridicat trei case tot în capitală: una de o mie de metri pătrați, alta de 240 m.p. și o casă de 70 m.p. , care încă se află în construcție. Aproape toate aceste imobile au fost construite pe terenuri donate.

Și Eugen Rusu a ajuns în vizorul presei, încă pe când deținea funcția de adjunct al procurorului general. Ziarul de Gardă a scris în 2013 că familia acestuia deţine două case de locuit particulare şi un apartament în raza mun. Chişinău, estimate la aproximativ 10 milioane de lei. Fostul procuror susţinea că un imobil l-ar fi construit pe când era deputat, iar altul, după ce a vândut un apartament.

Tot Ziarul de Gardă a scris și despre averea lui Vladimir Grosu. Fostul ministru al Justiţiei locuieşte, împreună cu soţia, Rodica, într-un apartament de 70 m.p. În ultima declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a mai indicat că deţine două maşini, o Toyota Highlander şi un Land Rover Freelander. Pe timpul guvernării comuniste, acesta a intrat în serviciul public, fiind, în 2006, numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de R. Moldova.

Acum o comisie specială instituită de Guvern urmează să aleagă candidatul potrivit la funcția de judecător la Înalta Curte din partea Executivului. 

Mandatul magistratului Petru Railean a expirat încă în octombrie 2014. În acea perioadă, dar și câteva luni mai târziu, organizațiile neguvernamentale au solicitat Guvernului inițierea de urgență a unui concurs transparent pentru numirea judecătorului la Curtea Constituțională. Acestea cereau, între altele, audierea publică a candidaților, adoptarea unei hotărâri care să indice motivele pentru care a fost selectat un anumit candidat, precum și publicarea hotărârii. Printr-un alt demers, și Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, a amintit Guvernului despre funcția vacantă.

Fostul ministru al Justiției Vladimir Grosu, acum candidat la această funcție, ne-a declarat acum câteva luni că a purtat negocieri cu liderii politici, inclusiv cu Vlad Filat, dar și cu ex-premierul Chiril Gaburici. Cu toate acestea atenționările sale au fost ignorate. „Am discutat cred că de cel puțin trei ori, dar nu a luat foc. Chiril Gaburici a spus că examinează, se mai documentează despre felul în care are loc procedura de numire în funcție, dar așa și nu s-a întâmplat nimic. Procesul s-a blocat”, ne-a declarat fostul ministru. 

Anticoruptie.md
11/11/2015




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii