Tot mai multe femei sunt motivate să rupă tăcerea privind violența domestică la care sunt supuse de dragul copiilor lor, înțelegând că aceștia riscă să perpetueze modelul nesăntos pe care îl văd în familie, a declarat Svetlana Gheorghieva, directoarea Centrului de reabilitare a victimelor violenței domestice din Comrat. Declarația a fost făcută în cadrul campaniei Linia Roșie, dedicată luptei împotriva violenței asupra femeilor.

„Ceea ce motivează cel mai des victimele să vină la noi e că își dau seama că copiii lor sunt în relații nesănătoase și că copilul poate deveni fie o potențială victimă, fie un potențial agresor. Iar misiunea principală a comunității noastre este să vorbim despre faptul că există instituții care pot da o mână de ajutor”, a spus Svetlana Gheorghieva. Ea a subliniat că a apela după ajutor „nu înseamnă slăbiciune, ci curaj. Nu trădarea familiei, ci apărarea vieții. Nu o rușine, ci un drept. Nu sfârșitul, ci începutul unei noi vieți."

Svetlana Mironova, șefa reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului din Comrat, a declarat că violența poate apărea în orice familie, indiferent de statut. „Două treimi dintre femeile care trăiesc în întreaga lume au experimentat violența cel puțin o dată în viață. Așadar, nu putem spune că „nu mă va afecta pentru că familia mea are o poziție economică bună, că ocupăm funcții înalte”. Cazurile care au avut loc în Moldova au demonstrat că, indiferent de situația economică și de statutul social, violența are loc”, a spus ea.

Potrivit statisticilor, peste 63% dintre femeile și fetele din Republica Moldova cu vârsta cuprinsă între 15 și 65 de ani au experimentat cel puțin o formă de violență din partea partenerului. Două din cinci femei au declarat că au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerului sau a unei persoane străine începând cu vârsta de 15 ani. Aproape jumătate dintre femei au indicat că au fost hărțuite sexual. Mai mult de una din cinci femei a declarat că a suferit o formă de violență fizică din partea unui adult până la vârsta de 15 ani.

Activiști civici au vorbit în cadrul evenimentului despre rolul stereotipurilor despre femei, care alimentează violența împotriva lor. „Există încă stereotipuri care sunt plantate, susținute și chiar cultivate într-un grad destul de serios. Vorbim despre stereotipuri de genul: „femeia trebuie să-și cunoască locul, a bate înseamnă a iubi, lovește femeia cu ciocanul și va fi de aur” și alte narațiuni delirante, sacrilege și medievale care nu ar trebui să existe într-o societate civilizată”, a spus activistul civic Alexandru Roșco.

Și activistul Andrei Șeveli a remarcat că prejudecăți precum „locul femeilor este în bucătărie”, „bărbatul este principalul” și că trebuie să fie o delimitare clară între femei și bărbați se transmit din generație în generație „ca pretinse tradiții și pretinse valori tradiționale”. „Vreau să fac apel către toți pentru respect reciproc în ceea ce ține de gen - nu divizați și nu discriminați!”, a îndemnat el.

Activista Elena Celac s-a referit la cazurile tot mai numeroase de violență din Găgăuzia și din alte regiuni ale Moldovei, subliniind necesitatea consolidării campaniilor de informare în acest domeniu. „Deseori, aflăm despre anumite informații exact atunci când acestea sunt relevante pentru noi. Trăim o viață prosperă, fericită și nu suntem interesați de cum să ne protejăm de agresori și unde să ne adresăm. Dar se poate întâmpla oricui. Este important să înțelegem unde să ne adresăm pentru ajutor”, a menționat Elena Celac.

În cadrul evenimentului a fost citită scrisoarea unei fete care a fost bătută în Vulcănești, care face apel la toată lumea să nu tacă despre cazurile de violență, căci în spatele statisticilor se află oameni adevărați.

Evenimentul a cuprins și o expoziție de fotografie intitulată „Noua față a feminității în societatea noastră”, în cadrul căreia au fost prezentate „victime” ale violenței în diferite situații de viață. Acțiunea a fost finanțată prin Programul de Granturi al Coaliția Națională „Viața fără Violență” și susținut de Asociația pentru Relații Comunitare prin programul “Issues Affecting Women”.