SIS constituie o structură militară, de informaţii, conspirațională și nu îndeplineşte condiţiile cu privire la garanţiile necesare respectării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată și la secretul corespondenţei. Din această cauză, Curtea Constituțională constată că efectuarea controlului integrității funcționarilor publici și a demnitarilor de către SIS reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței. Concluzia se regăsește în hotărârea motivată a Curții privind verificarea constituționalității prevederilor legale care obligă CSM să țină cont de avizele SIS la admiterea sau promovarea în profesie a judecătorilor.

„Curtea apreciază că, pentru asigurarea unui climat de ordine, guvernat de principiile unui stat de drept, democratic, înființarea sau identificarea unui organism responsabil cu verificarea problemelor de integritate trebuie să vizeze un organism civil, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, iar nu o autoritate care desfășoară activități în domeniul informațiilor, al aplicării legii sau al apărării ori care să reprezinte o structură a vreunui organism care activează în aceste domenii”, se arată în hotărârea Curții Constituționale, făcută publică astăzi.

Astfel, Curtea sugerează că verificările SIS nu sunt conforme nici în cazul lor categorii de demnitari și funcționari, și nu doar în cazul magistraților.

„În viziunea Curţii, opțiunea pentru desemnarea în calitate de autoritate naţională în domeniul verificării titularilor și a candidaților la funcții publice a unui organism civil, iar nu a unei entități militare cu activitate în domeniul informaţiilor, se justifică prin necesitatea preîntâmpinării riscului de a deturna scopul legii verificării titularilor și a candidaților la funcții publice în sensul folosirii atribuţiilor conferite prin această lege de către serviciile de informaţii în scopul obţinerii de informaţii şi date cu consecinţa încălcării drepturilor constituţionale la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei. Or, tocmai acest lucru nu evită legea supusă controlului de constituţionalitate prin desemnarea SIS”, se mai precizează în document.

Cât privește avizele SIS în privința judecătorilor, Curtea reține că  există riscuri ca aceste avize să fie utilizate ca o „armă politică” împotriva judecătorilor. Or, în baza verificărilor Serviciului de Informații și Securitate ar putea să fie demise persoanele „incomode” din punct de vedere politic sau cele „nedocile”.

Sesizarea privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă SIS atribuții de verificare a judecătorilor a fost depusă de Domnica Manole. Judecătoarea de la Curtea de Apel Chișinău a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM privind demiterea sa din sistemul judecătoresc în baza unui aviz negativ oferit de SIS.