Strategia de reformare a sectorului Justiției, demarată în anul 2011, a fost realizată în proporție de 90%, potrivit datelor oficiale. Deși acest indicator este un succes în opinia autorităților, care spun că până acum au înregistrat mai multe realizări în domeniu, reprezentanții societății civile accentuează că o serie de inițiative formulate bine pe hârtie au fost puse în aplicare cu mai multe carențe. Și unii, și alții recunosc că au viziuni ușor diferite asupra modului cum ar trebui implementată reforma și susţin că, deocamdată, autoritățile statului și organizațiile neguvernamentale stau pe părţi opuse ale baricadei. Așteptările, problemele și provocările unui dialog constructiv privind schimbările în Justiţie au fost discutate la dezbaterea publică „Construirea podurilor de încredere între societatea civilă și sectorul justiției”, organizată la Chișinău, vineri, 17 martie, de către Freedom House și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. 

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, a subliniat că reforma sectorului Justiției este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă astăzi autoritățile și partenerii de dezvoltare, în dorința de a crea un stat democratic și receptiv față de cetățeni. „Reforma nu este importantă doar pentru că Justiția este importantă, asigurând respectarea corespunzătoare a drepturilor omului și reglementarea unei societăți democratice, dar și dintr-o multitudine de alte considerente, spre exemplu, pentru că ea are rolul să asigure un mediu competitiv de afaceri, în care investitorii să poată fi siguri că vor fi tratați echitabil în instanță. Pentru a face ca sistemul să lucreze, este nevoie nu doar de implicarea oamenilor din sistem, dar și a cetățenilor simpli și a reprezentanților societății civile”, a declarat diplomatul.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a accentuat că, potrivit indicatorilor, Strategia de reformare a sectorului justiției a atins un grad de realizare de 90%. „Sunt de acord că nu trebuie să contabilizăm strategia exclusiv prin cifre, dar nu putem să neglijăm acest indicator și nici faptul că 2016 a fost un an în care ne-am aflat în goana de a scoate de sub imprimantă proiecte de legi și a le promova pentru a fi aprobate, iar orice tentativă de a dezvolta proiecte paralele întâmpina o rezistență și era criticată din start”, a punctat ministrul. Demnitarul s-a arătat nemulțumit de faptul că mai multe inițiative ale ministerului pe care îl conduce au fost criticate în repetate rânduri de organizațiile neguvernamentale, accentuând că multe dintre ele sunt tratate reieșind din criterii politice și nu ale profesionalismului.

„Pe bună dreptate, există critici privind modul de aplicare a unor legi și poate ar trebui să spunem că trebuie să ne mișcăm mai rapid ca să le implementăm, dar unele procese au un mod firesc de dezvoltare și trebuie să parcurgă anumite etape pentru a fi implementate integral. (...) Etapa la care ne aflăm astăzi trebuie recunoscută ca o realizare, nu doar a noastră, ci și a partenerilor noștri și a societății civile, fără de care nu am fi discutat astăzi despre cele 90%. Trebuie să recunoaștem și eșecurile și să ni le asumăm. Totuși, noi, la Ministerul Justiției, regretăm că eforturile pe care le depunem nu întotdeauna sunt criticate exclusiv prin prisma profesonalismului, ci prin cele ale politicului, din păcate. Observăm o politizare a discuțiilor despre implementarea reformelor. Noi nu asta ne dorim”, a menționat Cebotari.

De altfel, și colegii săi din sistem au opinat că multe critici aduse de organizațiile neguvernamentale ar fi nejustificate, iar succesele pe care exponenții sistemului le-au atins în ultimii ani ar fi fost neglijate și comunicate insuficient cetățenilor.

Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a enumerat mai multe parteneriate și acorduri de colaborare pe care CSM le-a stabilit de-a lungul timpului cu diferite ONG-uri din domeniu, remarcând că probleme există, „dar, totuși, există și progrese pe care trebuie să le evidențiem”. „Nu ne-am împotrivit niciodată să colaborăm, dar uneori îmi pun întrebarea care este scopul real al organizațiilor neguvernamentale? El trebuie să fie cel de a ajuta organele din sistemul judecătoresc și a interveni acolo unde sistemul șchiopătează, dar cu propuneri concrete. Uneori nu înțeleg atitudinea unor reprezentanți ai societății civile. În loc să vină cu recomandări concrete, adoptă poziția de a critica. Este foarte ușor să critici. Se creează impresia că unele organizații neguvernamentale critică continuu, chiar și atunci când într-un sector se face o reformă concretă. Cu cât mai bine se realizează reforma, cu atât mai mult suntem criticați. Vreau critică constructivă și cu soluții”, a spus Micu.

Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, s-a referit în special la felul în care cei din societatea civilă au perceput reformarea Procuraturii. El a accentuat că în fruntea grupului de lucru privind reformarea instituției a fost ales un reprezentat al societății civile fapt care, potrivit lui, nu s-a mai întâmplat în nicio altă țară.

„Acest fapt a generat rezistențe și critici enorme din partea unor procurori sau foști procurori. Procurorii cu care am lucrat în acest grup de lucru au fost supuși unor acte de terorizare extraordinară, fie din cauza intereselor corporative, ale celor departamentale sau din cauza scepticismului pe care-l aveau în raport cu membrii grupului de lucru. Am îndurat, dar am acceptat în mare parte toate sugestiile venite din partea societății civile. Produsul final și pachetul de legi adoptat în Parlament au o marjă de eroare de cel mult 1%. Totuși, au început criticile: legea nu este bună, nu este funcțională, a fost făcută pe sub masă. Mă întreb de ce? Pentru mine asemenea semnale au fost de neînțeles”, a comentat Roșioru.

Șeful CSP s-a arătat nemulțumit și de criticile aduse modului în care a fost ales procurorul general sau adjuncții acestuia. „Ulterior s-a trecut la implementare, inclusiv la exercițiul de alegere a procurorului general. Au fost mai multe etape, fiecare transmisă online, concursul a fost monitorizat cap-coadă, am solicitat opinii din partea societății civile referitor la fiecare dintre cei șase candidați înscriși în concurs și nu am avut nicio reacție. În schimb, în momentul desemnării candidatului au început reacțiile. Pot înțelege când societății nu-i place un candidat sau altul, dar nu accept sub nicio formă acuzațiile de concurs trucat și netransparent”, a conchis Mircea Roșioru.

Reprezentant al societății civile: „Pare că suntem pe baricade diferite, deși trebuie să fim pe una singură”

Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), organizație care a monitorizat implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiției, împreună cu asociația Promo-Lex, a constatat o serie de îmbunătățiri, în special în ce privește coordonarea reformei și cooperarea cu societatea civilă.

„Multe lucruri s-au schimbat spre bine, dar, la nivel macro, există o frustrare majoră din partea societății civile la felul cum funcționează sectorul în general: consultările care uneori au un caracter formal; unele proiecte care apar peste noapte și sunt promovate fără consultări, cu încălcarea tuturor normelor de transparență; utilizarea societății civile pentru bifă, care deranjează, deși nu este atât de frecventă dar există; boicotarea unor evenimente ale societății civile din motiv că ea critică anumite inițiative sau proiecte de legi; evitarea de a implementa frumos sau așa cum trebuie unele legi, un exemplu fiind Autoritatea Națională de Integritate. Pare că suntem pe baricade diferite, în timp ce trebuie să fim pe una. Sper că vom reveni, atunci când interesul suprem va fi același: interesul țării și al cetățeanului”, a spus experta.

De altfel, viziunea președintei AGER cu referire la poziționarea pe părți diferite ale baricadei este împărtășită și de procurorul general Eduard Harunjen - „lucru regretabil și la care s-a ajuns din vina noastră a tuturor”. „Primul pas pentru restartarea acestei relații este să facem așa ca să fim alături, să fiți alături de noi. Nu pentru ca să ne aplaudați, nici pentru ca să scoateți în față evenimentele bune și să le dați publicului - ar fi un lux pentru noi, dar pentru a vă informa, pentru că foarte des dumneavoastră operați cu niște supoziții, chestiuni care sunt rodul unor manipulări de distorsionare a realității, fără a vă informa din prima sursă, deși tot timpul ați avut posibilitatea. Problema cea mai mare este că dumneavostră aveți un grad sporit de credibilitate în fața partenerilor noștri de dezvoltare și atunci când unele chestiuni pe care reprezentanții statului le fac cu abnegație, jertfire de sine, indiferent de presiunile fără precedent și critici, aceste lucruri trebuie încurajate. Aici doar partenerii de dezvoltare pot să sensibilizeze aceste lucruri, să le vadă și să facă astfel ca statul să scoată în evidență aceste bune practici, lucru care nu se face”, a declarat Harunjen.  

Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a replicat că societatea civilă are rolul de câine de pază și trebuie să critice acțiunile guvernării. „Da, trebuie să venim și cu laude atunci când se fac lucruri pozitive, dar să nu uităm să fim concentrați pe rezultate. Din acest punct de vedere, atunci când se face o reformă, când se desfășoară un concurs și este propusă o persoană la o funcție de conducere, la un post de judecător, eu aștept ca persoana selectată să fie prima la evaluare. Dacă ea este pe locul 2 sau 3, dar primește totuși funcția, acest fapt automat trezește întrebări. Aștept ca avertizorii de integritate și cei care vorbesc despre eventuale cazuri de corupție să fie nu doar apărați, ci și ascultați. Noi, în schimb, auzim despre avocați care apără drepturile unor persoane și sunt persecutați, despre cazuri precum al fostului angajat al Poștei Moldovei care a scos la iveală o schemă de contrabandă masivă și pe care a fost pornit dosar penal, despre cum unor judecători li se intentează dosare”, a declarat Carasciuc. 

„Niciodată, atunci când am colaborat cu CSM, dar și cu alți actori ai sistemului, nu am avut pretenția că deținem adevărul în ultimă instanță. El nu aparține niciunei autorități. Cumva se ajunge la un numitor comun. Ne dorim o justiție care servește intereselor cetățenilor, iar pentru asta este nevoie de judecători integri. Organizația noastră depune efort în acest sens, iar unul dintre mecanisme este monitorizarea colegiilor și oferirea instrumentelor pentru ca în sistem să fie propulsați oamenii cinstiți și integri”, a adăugat Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.

Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, a încercat la rându-i să propună câteva soluții în dialogul dintre ONG-uri și autorități: „Ce trebuie de făcut? Sporirea implicării, revenirea la formatul anterior în care Ministerul Justiției implica plenar societatea civilă în grupurile de lucru ale ministerului ar fi o soluție. Importantă ar fi și consecvența în deciziile care sunt luate. Nimănui nu-i place să se convină asupra unor lucruri, iar în final să se adopte cu totul altceva. Astfel apare un iz că societatea civilă este folosită pentru jocuri politice. De asemenea, este timpul să creăm încredere mutuală între noi. Nu cred că cel mai mare inamic al Republicii Moldova la ziua de stăzi este societatea civilă”.