Biroul permanent al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României a luat act luni de o sesizare din partea deputaţilor REPER Oana-Alexandra Cambera şi Andrei-Răzvan Lupu în privința organizării ilegale a unui birou parlamentar de către liderul AUR, deputatul George Simion, în Republica Moldova, scrie gandul.ro.  În decembrie 2022, parlamentarul a scandalizat opinia publică după ce a cerut Guvernului de la Bucureşti să nu mai finanţeze guvernarea de la Chişinău. Atunci au răsunat primele învinuiri că ar fi finanțat de Moscova. În același an, Simion a încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la o reuniune parlamentară. Așa cum a fost oprit la vamă, deputatul a învinuit autoritățile moldovenești de „dublu limbaj”.

Conform documentului, care a fost trimis la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, Oana-Alexandra Cambera atenționează că biroul parlamentar al AUR are sediul în Casa Scriitorilor din Chişinău şi solicită conducerii Camerei Deputaţilor „constatarea săvârşirii unei abateri disciplinare grave”, respectiv „exercitarea abuzivă a mandatului de deputat”, precum şi dispunerea unor măsuri corespunzătoare pentru sancţionarea încălcării dispoziţiilor legale.

Deputații REPER invocă în sesizarea adresată Camerei Deputaţilor că, potrivit Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, parlamentarii pot organiza separat sau prin asociere birouri parlamentare ca regulă în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi.

„Pe lângă faptul că biroul parlamentar precedent menţionat nu se află în circumscripţia electorală a domnului Simion, încălcând astfel dispoziţiile legale, reamintind faptul că domnul deputat are interdicţie de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, interdicţie care a fost prelungită până la data de 1 octombrie 2028. Or, până şi parlamentarii aleşi în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, care pot organiza birouri parlamentare în afara ţării, trebuie să o facă cu respectarea legislaţiei statului respectiv (art. 38, alin (4) din Legea nr. 96/2006)”, scrie în textul sesizării.

Potrivit acesteia, „intenţia deputatului de a crea cetăţenilor din România şi Republica Moldova falsa impresie despre situaţia biroului parlamentar poate fi dedusă chiar dintr-un articol publicat pe pagina web a partidului AUR”, care menţionează că „în marja lansării noului partid a fost inaugurat biroul parlamentar al Chişinău al deputaţilor din Parlamentul României George Simion şi Boris Volosatîi”.

Pe 12 februarie curent, Completul Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău, format din  judecătorii Victoria Sîrbu, Veronica Negru şi Angela Braga, a respins cererea liderului Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), partid înregistrat și la Chișinău, George Simion, împotriva Inspectoratului Național pentru Migrație. Simion a cerut în instanță anularea deciziei din septembrie 2023 prin care i-a fost prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

Avocatul care l-a reprezentat în instanța moldovenească pe deputatul român a menționat că Simion este și preşedinte al organizaţiei nonguvemamentale Acţiunea 2012, care pe parcursul ultimilor ani a desfăşurat mai multe activităţi în Republica Moldova. 

În octombrie 2018, el a participat, la Chișinău la mai multe evenimente, iar după finalizarea acestora urma să revină în România. În timp ce se deplasa cu automobilul spre punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa, a fost stopat de către un echipaj de poliţie, care l-au informat că este declarată persoană indezirabilă pe un termen de cinci ani.

La 11 septembrie 2023, Inspectoratul General pentru Migrație și Azil a constatat că există în continuare indici că Simion ar prezenta pericol pentru securitatea națională a Republicii Moldova și a emis decizia prin care i-a prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă, de la 2 octombrie 2023 până la aceeași dată a anului 2028.

Avocatul a mai meționat în fața instanței că „nu au existat şi nu există probe şi circumstanţe care ar determina organele abilitate să emită astfel de decizie”.

Instanța a conchis că reclamantul nu și-a motivat suficient cererea, exprimându-și doar dezacordul, iar „pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, solicitantul urmează să dovedească temeinicia cerinței, precum şi faptul că această cerință ar avea drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil ultimului, care depășește interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat”.