Candidaturile celor șase aspiranți la funcția de procuror general vor fi examinate de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Subiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței de marți, 30 ianuarie. În lista celor care râvnesc fotoliul de procuror general se regăsesc doi avocați, un jurist și trei procurori, între care și procurorul general interimar, Ion Munteanu. Și-a exprimat intenția de a concura pentru funcție și unul dintre adjuncții șefei de la Procuratura Anticorupție, Veronica Dragalin. Este vorba despre Octavian Iachimovschi.

Ilie Rotaru este avocat de profesie. Nu este pentru prima dată când Rotaru candidează pentru funcția de Procuror General, făcând același lucru și în 2019. Atunci, în urma evaluării dosarelor depuse, avocatul a fost scos din concurs de Comisia pentru preselecție. Rotaru a candidat anterior și pentru funcţia de Preşedinte, de deputat, de judecător la Curtea Constituțională și de Avocat al Poporului. 

Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

Andrei Coca este jurist în cadrul unei companii private. Între 1986 și 1998, a activat în organele MAI, în departamentul de anchetă penală. În 2019 s-a înscris în concursul, organizat de Parlament, pentru două funcții de judecător constituțional.

Avocatul Serghei Perju nu este la prima tentativă de a deveni procuror general. Acesta a contestat rezultatele concursului din toamna anului 2019, la care a participat, dar şi decretul prezidenţial de numire în funcţie a lui Alexandr Stoianoglo.  Din 2006, Perju activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017 a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

Igor Demciucin activează în cadrul organelor Procuraturii din anul 2010, iar din 2016 acesta a obținut funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Din septembrie 2022 a asigurat interimatul  funcţiei de şef-adjunct al PCCOCS. 

Pe 16 ianuarie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a exprimat acordul pentru numirea lui Igor Demciucin în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

Unul din dosarele de rezonanţă gestionate de Demciucin este dosarul pe mai multe capete de auzare, intentat fostului şef al Asministraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Serghei Demcenco.

Igor Demciucin a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.

Octavian Iachimovschi lucrează în Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie 2011. El a fost adjunctul fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, dar a fost demis de Stoianoglo pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul cu privire la frauda bancară.

Pe 15 martie2023, Iachimovschi a fost numit să asigure interimatul funcţiei de şef-adjunct al Procuraturii Anticorupţie (PA), alături de procurorii Vasile Plevan şi Mihail Ivanov. Iachimovschi a fost anterior concurentul Veronicăi Dragalin, în concursul pentru şefia PA.

Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 343.979 de lei, îndemnizaţii de la CNAS de 223.308 de lei, iar din activitatea didactică, de 79.200 de lei.

La finele anului 2019, numele lui Iachimovschi a figurat într-un scandal în urma unei petreceri cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Acesta a petrecut-o pe o colegă, în stare de ebrietate, să urce într-un taxi în care se aflau doi bărbaţi necunoscuţi. Cei doi au forţat fata să meargă cu ei şi au violat-o. O anchetă internă de serviciu l-a găsit nevinovat pe Iachimovschi în acest caz.

Ion Munteanu a fost numit procuror general interimar în luna ocotmbrie 2022. Atunci, a declarat că va acorda prioritate accelerării examinării în instanţă a dosarelor de corupţie.

ZdG a scris că Ion Munteanu locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin şi Elena Braşovschi. Imobilul cu o suprafață de 105,8 metri pătrați este ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari și are o valoare indicată de 1,2 milioane de lei.

Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de fostul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind proprietara companiei „Ideal Construct”, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan.

În 2017, familia procurorului a primit cadou un Mercedes fabricat în 2014, pe care l-a declarat la 50.000 de lei. În acelaşi an, procurorului Ion Munteanu i-a fost oferit în folosinţă gratuită un alt Mercedes, fabricat în 2011.

În 2020, Ion Munteanu şi-a cumpărat un automobil de model Dacia, pentru care a plătit 147.609 lei.

În data de 12 octombrie 2022, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Maia Sandu, Ion Munteanu a fost desemnat să exercite interimatul funcției de Procuror General. Acesta l-a schimbat în funcție pe Dumitru Robu, căruia îi expirase mandatul, exercitat din 6 octombrie 2021.

Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție pe 26 septembrie. Președinta Maia Sandu, care a semnat decretul, a menționat că autoritățile sunt împinse din urmă de condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană, una dintre acestea fiind legată de asigurarea funcției de Procuror General. 

„Având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de Procuror General și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”, se menționa în comunicatul transmis de administrația prezidențială. 

Decretul prezidențial privind eliberarea din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo a fost contestat în instanța de judecată.