Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale,  şi-a dat demisia. Anunţul a fost făcut luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta, împreună cu Marin Moloşag, prim-viceguvernatorul BNM, au prezentat preşedintelui Parlamentului cererile de demisie din funcţiile de conducere ale instituției.​

Conform legii, cei doi trebuie să asigure interimatul instituţiei timp de trei luni, până Legislativul va numi noi persoane la conducere. „Vom rămâne cât va fi nevoie pentru buna funcţionare a BNM şi până la numirea noii conduceri. Motivul este un răspuns impus de presiunile unor politicieni care ne-au făcut să demisionăm şi calea murdară a presiunilor politice şi publice. Timpul va arăta ce a stat în spatele acestor atacuri. Probabil deja au candidaţii potrivitţi. Îi vedem prin presă şi pe reţelele de socializare”, a comentat Drăguţanu. 

„Am avut discuţii cu privire la demisia mea cu mult timp înainte, cu parteneri de dezvoltare şi cu reprezentanţi ai politicului. Unii mă rugau să rămân, alţii continuau să-mi ceară demisia imediată, dar am rezistat. Aş fi rezistat şi mai mult, dar acum se întâmplă lucruri care tind să fie scăpate de sub control. Politicienii au început să erodeze fundamentele stabilităţii BNM. Se insistă pe alterarea BNM pentru a atinge un singur scop - demisia lui Drăguţanu. Nu pot să-mi permit să mai fiu în funcţie privind cum se distrug fundamentele instituţiei", a mai adăugat guvernatorul. 

„Este o decizie deloc simplă, atât profesional cât şi personal. Atacurile asupra BNM vin să distrugă fundamentul Băncii Naţionale, ori fără o bancă centrală, funcţională şi independentă, Moldova nu are cum să aibă sorţi de izbândă. Nu regret nicio decizie adoptată sau neadoptată pânpă acum de BNM”, a adăugat Marin Moloşag, prim-viceguvernatorul BNM. 

În cadrul conferinţei de presă, Drăguţanu a lansat mai multe acuzaţii la adresa prim-ministrului Valeriu Streleţ şi a comentat discuţiile din spaţiul public privind problemele de la Banca de Economii, ratele de schimb, cursul valutar şi altele. 

„Ce pot să spun atunci când prim-ministrul îi transmite prin presă guvernatorului indicaţia să ţină leul stabil până vine FMI? Astfel, acesta lansează confuzie pe piaţă şi o înţelegere greşită precum că la BNM există butoanele «sus» şi «jos» legate de cursul valutar, pe când acesta este stabilit de piaţă şi doar ea îi poate găsi echilibrul”, a comentat Dorin Drăguţanu.

El s-a referit şi la a doua etapă de investigare a găurii financiare de la Banca de Economii, care ar urma să fie desfăşurată de compania Kroll, mărturisind că a rămas „uimit” când premierul Valeriu Streleţ a calificat oferta companiei ca fiind prea scumpă.

„Cum poţi califica oferta ca fiind prea scumpă când negocierile nici nu s-au finalizat? Kroll, fiind o companie profesionistă şi cu renume mondial, poate oferi multiple opţiuni cu privire la serviciile sale. Zilele acestea ea va prezenta o nouă structură a remunerării serviciilor sale”, a adăugat şeful instituţiei.

„Atacurile asupra BNM vin inclusiv din partea partidului care în toţi aceşti ani a deţinut portofoliul Ministerului Finanţelor (PLDM - n.r.), care a administrat, de fapt, Banca de Economii, inclusiv în anii 2011-2012 când s-a format schema marilor hoţii de la BEM. Este uşor acum să acuzi BNM, să profiţi că ai resurse mediatice la îndemână şi să eviţi să spui cum făceai presiuni asupra Băncii Naţionale să nu se mai bage peste BEM atunci când noi am informat Guvernul, Preşedinţia, Parlamentul şi instituţiile abilitate despre începerea furtului, fapt care s-a întâmplat în toată perioada de când sunt guvernator”, a mai comentat Dorin Drăguţanu. 

O investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice dezvăluia anterior că atât Dorin Drăguţanu, cât şi Marin Moloşag au beneficiat în ultimii ani de credite preferenţiale de la Banca Naţională. Primul, cu un salariu lunar de aproximativ 75.000 de lei în anul 2013, locuiește într-o casă particulară la marginea Chișinăului, pusă în gaj, în 2010, pentru un credit mai mult decât preferențial, cu o dobândă de doar 0,5%, luat direct de la BNM. La rândul său, prim-viceguvernatorul a obținut, în aceleași condiții, tot de la BNM, un credit de 1,93 milioane de lei. Banii au fost solicitați în 2010 și urmează să fie restituiți băncii până în 2025. După ce a obţinut creditul, Moloșag și-a deschis, împreună cu soția, în anii 2011-2012, mai multe conturi bancare, unde deținea, la început de 2014, aproape 800.000 de lei.