După ce autorităţile au îngrădit accesul la informaţie, inclusiv la documentele publicate pe Portalul unic al instanţelor judecătoreşti, acestea se indignează de erori apărute în investigaţiile jurnalistice. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au organizat o adevărată lecţie publică de jurnalism în cadrul şedinţei de marţi, 18 iulie, după ce au fost sesizaţi de către o magistrată despre o greşeală apărută în ancheta „Judecătorii miliardului furat” a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Deşi autoarea investigaţiei, Mariana Raţă, a recunoscut că a fost admisă o eroare neintenţionată pe care a înlăturat-o imediat, membrii CSM s-au întrecut în replici acide. Experţii media susţin că, de fapt, CSM a încercat astfel să transmită jurnaliştilor să nu mai investigheze activitatea sistemului judecătoresc. 

Investigaţia „Judecătorii miliardului furat” arată că datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Imediat după publicarea articolului, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat, într-un comunicat de presă, că s-a autosesizat în urma investigaţiei. CSM a dispus ca Inspecția judiciară să verifice toate circumstanțele invocate în articol. Luni, cu o zi înainte de şedinţă, pe site-ul CSM a apărut un alt comunicat de presă cu titlul „Invitaţie de participare” potrivit căruia autoarea investigaţiei, jurnalista Mariana Raţă, era invitată să participe la discuţii „pentru corecta informare a publicului și pentru informarea directă”. 

Jurnalista a aflat că urma să fie abordată o inexactitate admisă în articol în timpul şedinţei CSM. Aliona Miron, judecătoarea care a sesizat Consiliul, a precizat că nu a dat o odonanţă la care se făcea referire în articol. „Citind, am ridicat ordonanța și am văzut că pe acel caz eu am dat încheiere de refuz, aşa că informația din presă nu corespunde realității. Trebuie să fiu corectă, în textul jurnalistic scrie că ordonanța pare să fie semnată de judecătorul Aliona Miron, dar în contextul denumirii articolului,  a pozelor puse și a schemelor, nu cred că cineva a citit cuvântul «poate»”, a declarat magistrata.

Mariana Raţă a recunoscut că a admis o eroare, deşi a întreprins toate demersurile jurnalistice pentru a pezenta informaţia corect. „În momentul documentării acestei investigații, pot să vă spun că sunt mult mai mulți judecători verificați decât cei vizaţi în ancheta scrisă, dar am selectat cele mai relevante cazuri. În cel în care este menționată doamna Miron au existat mai multe elemente care au coincis. Știam că ordonanța de care aveam nevoie a fost adoptată în iulie 2013, de asemenea una dintre părțile din dosar era compania off-shore Intersoft Universal AG, iar ordonanța a fost emisă de Judecătoria sectorului Râșcani. Pe site-ul instanțelor de judecată exista o singură informație despre un dosar cu implicarea acestui off-shore, judecat la Judecătoria sectorului Râșcani, în iulie 2013, iar judecător era Aliona Miron. Am contactat-o de multe ori pe doamna Miron pentru a verifica informația, am telefonat și la cancelarie pentru a cere ordonanța și pentru a afla cine a fost judecătorul care s-a expus. Cei de la cancelarie ne-au spus că ordonanța a fost emisă demult și este complicat să o caute acum manual. Nu ni s-a sugerat că am putea depune un demers oficial pentru a solicita informația despre această ordonanță. Am primit doar un refuz telefonic. Pentru că am admis că nu acest judecător ar fi emis ordonanța, în text am menționat că aceasta pare să fi fost adoptată de Aliona Miron. Este singura mențiune în anchetă despre această judecătoare”, a precizat jurnalista.

Replici acide în adresa unui jurnalist la şedinţa Consiliului

În context, ea a spus că va repara greşeala imediat după şedinţă. Cu toate acestea, membrii CSM, care la începutul discuţiilor au declarat că au invitat-o la o discuţie amicală, au venit cu un val de replici acide. „Încercați acum să explicați cuvântul «se pare» copiilor și părinților doamnei Miron și veți vedea cum o să vi se pară în locul lor. (...) Eu cred că dumneavoastră nu ați făcut niciun efort pentru a găsi hotărârea judecătorească. A telefona la judecată și toți sunt ocupați, în ședințe, acesta nu este un efort. Eu o înțeleg pe judecătoare. Copii suferă, nu îi mai vin vecinii”, a spus Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.  

„Există ghidul adoptat de CSM de comunicare între mass-media și CSM, care prevede că judecătorul care a examinat un dosar nu are dreptul să se expună asupra lui. Acest lucru este prevăzut și de Legea cu privire la statutul judecătorului. În acest caz trebuia să vă adresați la administratorul instanței sau la cancelarie”, a sugerat, între altele, Victor Micu, preşedintele CSM, deşi jurnalista a precizat chiar de la început că a încercat să obţină informaţia de la cancelaria instanţei.

„Nu știu cum se obișnuiește la dumneavoastră, dar la noi se obișnuiește să nu ne întrerupem, iar atunci când vorbim despre un act normativ sau o lege, se obișnuiește să îl respectăm. Avem aceeași înțelegere ca și dumneavoastră să respectați actele normative, care nu se discută, dar se execută”, a declarat şi Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, în timpul discuţiilor.

În replică, Mariana Raţă le-a amintit că autorităţile încearcă să îngrădească accesul la informaţie, fapt care împiedică jurnaliştii să-şi exercite meseria. „Din păcate, s-au adeverit temerile noastre despre care am semnalat încă în februarie 2017, că scoaterea posibilității de căutare a hotărârilor judecătorești după nume și prenume ar putea duce la erori admise în mass-media. Presa poate comite erori pentru că nu avem suficiente instrumente pentru a verifica anumite informații. (...) Scopul unei anchete jurnalistice este de a semnala o problemă pentru ca instituțiile de drept să se autosesizeze și să verifice informațiile, să obțină informația corectă și bine documentată și să ancheteze ilegalitățile. Îmi pare foarte rău că acum discuțiile noastre se concentrează pe o eroare a unui jurnalist care este gata să o elimine, iar judecătorul vizat nu are nicio obiecție, și nu discutăm despre esența investigației că niște judecători, sub ochii dvs. au emis astfel de decizii. Dumneavoastră ați știut despre acest lucru și nu ați intervenit”, a subliniat jurnalista. 

Experţi media: „CSM a încercat să transmită un mesaj foarte clar jurnaliştilor să nu mai scrie despe activitatea judecătorilor”​

Pe de altă parte, experţi media susţin că, prin aceste discuţii, CSM a încercat să transmită un mesaj foarte clar jurnaliştilor să nu mai scrie despe activitatea judecătorilor. „Felul în care s-a erijat CSM face parte dintr-o campanie de discreditare a reprezentanților presei și a societății civile care își fac bine meseria și deranjează. Ultimele evenimente arată că la nivelul autorităților s-a demarat o campanie împotriva societății civile și se urmărește discreditarea prin orice mijloace. Autoritățile ar vrea să nu fie deranjate, să-și facă în continuare interesele, care nici pe departe nu concid cu cele ale cetățenilor care au votat și care le plătesc existența. Iată că presa și societatea care stau cu ochii pe guvernanți le strică socotelile. CSM trebuie să discute la ședințele sale problemele grave din Justiție și nu gafele jurnaliștilor sau a societății civile. Presa are instituții de etică și autoadministrare care sunt în drept să discute greșelile jurnaliștilor. CSM trebuie să se ocupe exclusiv de problemele din Justiție: pentru asta este plătit și asta așteaptă cetățeanii. Din pacate, asistăm la un spectacol trist, care, de fapt, dă semnale și altor structuri că au liber să se abată de la menirea lor principală și să lupte cu societatea civilă, ca să canalizeze atenția cetățenilor în altă parte, iar în spate să se continue cu schemele și afacerile dubioase”, a comentat Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice.      

„Este un semnal foarte clar transmis de către CSM societăţii şi în special jurnaliştilor de investigaţie să nu mai atace atât de mult anumiţi judecători sau sistemul în general”, a declarat Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente. 

Cazul portalului Moldnova.eu şi „eroarea” care i-a nemulţumit pe membrii CSM

Tot în cadrul şedinţei de marţi a CSM s-a discutat şi despre un alt articol de presă publicat de potalul Moldnova.eu - „În Republica Moldova legea o fac judecătorii cu note mici”. „Articolul, realizat în baza datelor prezentate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în documentul de politici publice «Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități», a informațiilor de pe Transparency International, precum și a dezbaterilor din ziua prezentării studiului, i-a nemulțumit pe magistrați încât au decis să discute despre acesta la ședința CSM din 18 iulie. În cadrul ședinței, Victor Micu, președintele instituției, a spus că titlul articolului poate fi interpretat ca unul «eronat». Inspirația pentru titlul ne-a venit după ce am analizat niște cifre obiective: într-adevăr, mai mulți judecători (83 din 150) care nu au obținut punctajul maxim au fost numiți judecători. Pe lângă faptul că «protestul» CSM poate fi considerat drept o intervenție în activitatea redacției, considerăm că titlul articolului nici pe departe nu poate fi considerat «eronat». Trebuie să menționăm și libertatea reporterului de a scrie și a semna materiale. Articolul 32 din Constituție, care prevede libertatea la opinie și exprimare, este în vigoare. Chiar dacă acest articol ar fi eliminat din Constituție, printr-un vot absurd în Parlament, nimeni nu poate anula vreodată gândirea critică”, se arată într-un articol de pe acest site.