Justiţie

Judecătorii miliardului furat

deschide.md
Autor: Mariana Rață
12/07/2017 12141

Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

Cum a „șters” Curtea de Apel Chișinău o datorie de peste 2,5 milioane de dolari

Pe 20 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie de onoare a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Ludmila Popova. Acum un an, magistrata era vizată într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a judecătoarei și a colegilor săi de instanță Ana Gavriliță și Victor Pruteanu, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de Banca de Economii. În noiembrie 2015, cei trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au dat curs unei cereri depuse de Alexandru Gheaur, administrator și asociat unic al Azolux SRL, prin care acesta cerea declararea nulă a unor contracte de credit și ipotecă semnate de firmă cu Banca Socială. Drept pretext pentru anularea creditelor în valoare de 1,5 milioane de dolari și 21,5 milioane de lei, contractate în perioada 2010-2012, Gheaur a invocat faptul că adunarea generală a acționarilor firmei nu a luat niciodată o decizie de contractare a unui credit de la Banca Socială. Chiar dacă, până în 2015, Azolux SRL și-a onorat cu regularitate obligațiile față de bancă, restituind o parte din credit și dobândă, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au dispus anularea creditelor pentru că acestea ar fi fost contractate cu grave încălcări.

Rea-voința judecătorilor nu a fost demonstrată

Decizia instanței a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar dosarul continuă să se afle pe rol, fiind examinat în acest moment din nou de Curtea de Apel Chișinău.

Deși a reținut toate aceste detalii, Colegiul disciplinar al CSM a decis, în ianuarie 2017, să nu îi sancționeze pe magistrații de la Curtea de Apel Chișinău care au dispus anularea contractelor de credit. Motivul este că nu au fost stabilite circumstanțe care ar demonstra că cei trei judecători ar fi „aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare uniforme”, se arată în hotărârea Colegiului.

Azolux SRL a fost fondat în martie 2009, cu doar un an înainte de a contracta primul împrumut de la Banca Socială. În momentul acordării creditelor, asociat unic al firmei era Ruslan Panfile, iar Gheaur a preluat compania abia în 2015.

Plecați în demisie de onoare

Ludmila Popova este ultimul membru al completului de judecată care a examinat dosarul Azolux SRL și care și-a dat demisia. La începutul lui decembrie 2016, CSM a acceptat și cererile de demisie „onorabilă” ale Anei Gavriliță și Victor Pruteanu. Ambii magistrați se regăsesc în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat anul trecut acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO. În 2014, presa scria despre Ana Gavriliță că ar fi luat decizii în cadrul unui dosar privind deposedarea ilegală a unei companii de proprietăţi private. Judecătorul Victor Pruteanu a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea mită un aparat de aer condiționat. Procurorii Anticorupție au percheziționat biroul lui Pruteanu, cazul fiind anunțat drept un succes al oamenilor legii. Peste doar trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. Demisiile lui Gavriliță și Pruteanu au avut loc în plin proces de examinare a sesizărilor depuse la Colegiul disciplinar în cauza Azolux SRL.

 „Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, în aprilie 2016, la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, cu referire la dosarul Azolux SRL.

Cum s-au eschivat șase companii de la returnarea creditelor de la Banca de Economii și Banca Socială, prin intermediul unor decizii judecătorești. Infografic: CIJM

 

Ex-judecătorii Gavriliță și Pruteanu, deranjați de subiect

Centrul de Investigații Jurnalistice i-a contactat pe judecătorii Victor Pruteanu și Ana Gavriliță pentru a le solicita un comentariu despre decizia adoptată în dosarul Azolux SRL. Pruteanu ne-a închis telefonul îndată după ce ne-am prezentat, iar Ana Gavriliță ne-a răspuns scurt că pe acest caz s-a expus CSM și dacă suntem curioși, să citim decizia Consiliului.

Întrebată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice de ce nu i-a dat dreptate băncii în procesul de judecată împotriva Azolux, Ludmila Popova ne-a răspuns că oricine poate avea acces la dosar ca să vadă motivarea magistraților. „În decizia Colegiului disciplinar sunt motivările noastre pe dosarul Azolux. Nu pot comenta mai mult. Mi-am expus părerea în hotărârile adoptate. Instanța superioară a verificat legalitatea actului emis de noi și a adoptat o altă decizie. Asta e tot. Mai mult de ce e scris acolo nu putem explica. Cât despre acuzațiile domnului Filip, fiecare are dreptul la părere. Judecătorii adoptă hotărâri în baza probelor, iar mai departe fiecare poate comenta cum vrea”, a spus Popova.

Am telefonat la oficiul companiei Azolux pentru a discuta cu Alexandru Gheaur. Secretara acestuia ne-a anunțat că șeful nu este pe loc, dar ne-a promis că revine dumnealui cu un telefon, lucru care nu s-a întâmplat.

Firma din apartamentul juristului BEM și creditul de 2,2 milioane de euro

De mai bine de doi ani de zile, Banca de Economii depune eforturi pentru a recupera, în judecată, o datorie de 2.268.127 de euro și aproape 200.000 de lei de la compania Artbeton-Grup SRL. În 2011, firma, înregistrată în apartamentul șefului Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, a contractat de la BEM un credit în valoare de 1.500.000 de euro pentru procurarea materialelor de construcție. Drept gaj, au fost plasate un complex de clădiri de producere și depozite și terenul aferent acestora, situate în oraşul Lipcani, raionul Briceni. Imobilele au intrat în posesia lui Vladislav Iusupov, administrator și fondator unic al Artbeton-Grup SRL, cu doar două săptămâni înainte de contractarea creditului. Valoarea estimativă a gajului a fost determinată de compania Constimobil-NL SRL, evaluator Natalia Lvovscaia, la prețul de 39.600.992 de lei. În procesul-verbal al ședinței Comitetului de credit al BEM la care a fost luată decizia de acordare a creditului figurează și semnătura lui Bejenari, membru al acestui comitet.

Ping-pong în judecată și magistratul de neînlocuit

Timp de mai bine de trei ani, firma s-a eschivat să restituie împrumutul, acumulând penalități și datorii la dobândă de peste 700.000 de euro, iar în noiembrie 2014, Artbeton-Grup SRL s-a adresat în judecată cerând intentarea procedurii de insolvabilitate. Pentru a se spăla pe mâini de împrumutul de la BEM, compania i-a transmis băncii bunurile gajate. Evaluate din nou, de această dată la cererea BEM, imobilele și terenul de la Briceni au fost estimate de Bursa Imobiliară Lara la valoarea de doar 3.150.000 de lei, adică de peste zece ori mai puțin decât la evaluarea prezentată în momentul contractării creditului. Fiind evident că din vânzarea acestor imobile banca nu are cum să își recupereze banii împrumutați, BEM a cerut ca datoriile față de ea să fie incluse de administratorul insolvabilității Artbeton-Grup în tabelul de creanțe al firmei, pentru a fi recuperate direct, dar a fost refuzată. Au urmat mai multe procese de judecată. Mai întâi, Curtea de Apel Chișinău, prin judecătorul Anatolie Minciună, a respins cererea BEM pe motiv că a fost depusă tardiv. În februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea BEM și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de apel. Pe 7 aprilie 2016, același magistrat de la Curtea de Apel Chișinău repetat a respins contestația Băncii de Economii, iar în iunie 2016 Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, la același judecător Minciună, pentru a treia oară (!). Deocamdată, aceasta este ultima soluție pe dosar.

Banii s-au „scurs” în off-shore

Între timp, Artbeton-Grup a reușit să transfere banii împrumutați de la BEM, circa 2,4 milioane de euro, către două companii off-shore: Samerdale Holdings LTD din Cipru și Ventor Management Ltd din Belize, în baza unor contracte de procurare a materialelor de construcție. În 2015, FISC a constatat că tranzacțiile cu firmele off-shore au fost fictive, or ultimele nu i-au livrat firmei Artbeton-Grup marfă în valoare de peste 23 de milioane de lei. Artbeton-Grup a fost amendată pentru aceasta de către FISC cu 9,3 milioane de lei. Astăzi, Artbeton-Grup nu dispune de bunuri imobile, mobile sau bani pe conturi pentru a putea restitui împrumutul de la bancă. Din 2013 și până în prezent, BEM  a organizat peste 20 de licitații publice în care a încercat să vândă depozitele și terenul din Lipcani, gajate de Artbeton-Grup SRL. Ultima licitație a avut loc pe 14 iunie 2017. Banca propune spre vânzare terenul de 20 de hectare și clădirile cu suprafața de 13.000 de metri pătrați, din Lipcani la prețul de 1.450.000 de lei, ceea ce reprezintă doar 3,5% din valoarea datoriei pe care o are Artbeton-Grup față de BEM.

Anunțul licitației din 14 iunie 2017, organizată de BEM, pentru a vinde bunurile gajate de Artbeton-Grup. Terenul și construcțiile sunt vândute cu 1,4 milioane de lei

Samerdale Holdings Ltd din Cipru a fost implicată în tranzacții similare de vânzări fictive și cu alte companii care au contractat credite de la BEM în valoare totală de peste șase milioane de euro. Off-shore-ul a fost lichidat în aprilie 2014.

Clădirile administrative și de producție din Lipcani, raionul Briceni, gajate de Artbeton-Grup pentru un credit de 1.500.000 de euro acordat de BEM

Judecătorul cu trecut controversat

Anatolie Minciună, judecător la Curtea de Apel Chișinău. Sursa foto:Curaj.tv

Astăzi, șeful Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, este judecat penal, fiind acuzat de implicare în acordarea frauduloasă a mai multor credite.

Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008, după ce fostul președinte Vladimir Voronin a respins candidatura lui în baza unor informații primite de la SIS. Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, judecătorului i se imputa că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia; că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate; că a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În august 2015, presa scria că Minciună ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciună.

O dispariție ciudată

Judecătorul Minciună a refuzat să discute cu noi la telefon, insistând să avem o discuție pe viu. Contactat ulterior pentru a stabili o întâlnire, magistratul nu a mai răspuns la telefon.

Actualul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Corina Zaporojan, susține că în prezent procesele de judecată în cazul acestei companii sunt practic blocate. „Suntem încă în procedură de faliment. Pe dosare au fost depuse mai multe cereri de recuzare. Avem un dosar de bază privind insolvabilitatea și unul privind atragerea la răspundere a factorilor de decizie din fosta conducere a companiei. Din cauza recuzărilor depuse de avocații fostului director și contabil al firmei desfășurarea ședințelor de judecată a fost stopată”, ne-a explicat ea.

Întrebată de ce Artbeton-Grup a refuzat să includă în tabelul de creanțe datoriile față de BEM, Zaporojan a precizat că ea a venit mai târziu în calitate de administrator al insolvabilității companiei. „Înaintea mea a fost un tânăr, Victor Nemțanu. Eu nu știu de ce el a refuzat să recunoască creanțele BEM. Fiecare poartă răspundere pentru acțiunile sale. Eu în general nu înțeleg de ce dumnealui și-a dat demisia din funcția de administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, iar ulterior și-a ridicat și autorizația de la Ministerul Justiției”, ne-a comunicat administratoarea. Zaporojan a confirmat că nu există niciun bun procurat de Artbeton-Grup de la companiile off-shore. Banii doar le-au fost transferați.

„Nu știu dacă există posibilități ca BEM să își recupereze creanțele. Există un bun imobil înregistrat la Cadastru pe numele Artbeton-grup, dar valoarea lui e mult mai mică. Despre Iusupov (fostul proprietar al firmei – n.r.) nu pot să vă spun nimic. Nu l-am văzut niciodată. El are un reprezentant legal în judecată. Doar pe acea persoană am văzut-o”, a precizat sursa.

„Lucrurile trebuie demonstrate”

Nu am reușit să luăm legătura cu fostul proprietar al Artbeton-Grup. Vladislav Iusupov și-a schimbat numărul de mobil, iar la domiciliu nu a fost de găsit. Avocatul acestuia, Dumitru Harea, a refuzat să ne ofere detalii despre procesul de judecată , pretextând că este vorba despre o informație confidențială între apărător și client. „Nu pot să vă spun dacă domnul Iusupov pledează nevinovat. Acolo, în judecată, au fost lansate diferite acuzații, dar asta nu înseamnă că totul este adevărat. Lucrurile trebuie demonstrate”, ne-a declarat Harea. Avocatul nu a putut să explice de ce dosarul de fiecare dată ajunge la judecătorul Minciună. „Pe unul dintre dosare (cel care vizează atragerea la răspundere a factorilor de decizie ai companiei – n.r.) am cerut recuzarea acestui magistrat pentru că nu am fost de acord cu soluția dată anterior pe caz”, a menționat Harea.

Fostul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Victor Nemțanu nu a fost de găsit.

Două ordonanțe, un off-shore și 95 de milioane

Alte 4,6 milioane de euro, echivalentul a circa 95 de milioane de lei, Banca de Economii i-a pierdut în instanță în baza a două ordonanțe judecătorești prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Aceste sume erau datorate băncii de către firmele TI-Bind SRL și Alit SRL. Deși aparent companiile nu au nicio legătură între ele, schema prin care acestea au contractat credite de la BEM și apoi au transferat banii în off-shore, cu ajutorul judecătorilor, este identică. În perioada august 2010 – noiembrie 2012, TI-Bind SRL și Alit SRL au împrumutat de la bancă 2,4 milioane de euro și, respectiv, 2,2 milioane de euro. În mod misterios, cele două firme au mers în aceeași zi la bancă pentru a cere semnarea unor acorduri adiționale. Tot în aceeași perioadă, în iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată cerând recuperarea unor pretinse datorii de la cele două companii. Cererile au fost depuse în instanțe diferite, iar judecătorii au semnat ordonanțe de satisfacere a pretențiilor off-shorului la distanța de o lună una de la alta. În cazul TI-Bind, ordonanța prin care s-a permis transmiterea tuturor bunurilor firmei, inclusiv a celor gajate la BEM, a fost adoptată de un magistrat al Judecătoriei Râșcani, pe data de 26 iunie 2013. Încercările jurnaliștilor de a afla cine este judecătorul care a emis ordonanța nu au avut sorți de izbândă, resonsabilii de la Cancelaria Judecătoriei Râșcani ne-au comunicat că documentul a fost emis cu patru ani în urmă și este dificil să fie găsit acum. În cazul Alit SRL, ordonanța aparține magistratei Angela Catană de la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013. Deși apar înregistrate în baza de date a hotărârilor judecătorești, în locul încheierilor pe aceste dosare se deschid foi curate. 

Agenda ședinței de judecată în cazul ordonanței emisă de judecătoarea Angela Catană

Aceiași magistrați, aceeași schemă

Cu ordonanțele la mână, Intersoft Universal AG s-a adresat către companii care, în aceeași zi, 17 decembrie 2013, au încheiat cu off-shorul din Panama tranzacții de împăcare și i-au transferat toate bunurile, rămânând falite.

Catană este singurul magistrat implicat în cazul Alit SRL. Pe 17 iulie 2013, în aceeași zi în care judecătoarea Catană semna ordonanța de recuperare a datoriilor Alit SRL în favoarea Intersoft Universal AG, magistratul Anatolie Minciună, menționat mai sus, a adoptat o încheiere judecătorească prin care a scos de sub sechestru bunurile Alit SRL gajate la BEM, lăsând undă verde firmei pentru a intra în posesia acestora.

Reprezentanții BEM insistă până în prezent în instanțele de judecată să își recupereze banii împrumutați celor două companii. În cazul Alit SRL, în 2015, Curtea de Apel Chișinău, în persoana aceleiași judecătoare Ludmila Popova, menționată la începutul acestei investigații, a respins pretențiile băncii de anulare a tranzacției de împăcare din decembrie 2013, iar CSJ a anulat hotărârea de judecată, stabilind că instanţa în mod neclar şi arbitrar a respins acțiunea înaintată de BEM și a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată.

În cazul TI-Bind, există deja o hotărâre definită și irevocabilă de anulare a ordonanței judecătoarei de la Râșcani și de restituire a bunurilor transmise companiei off-shore, dar executarea deciziei deocamdată nu este posibilă.

„Păcatele” judecătoarei Catană

Judecătoarea Angela Catană nu este la prima decizie scandaloasă. În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator. Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe nunele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

Judecătoarea Angela Catană dispune de proprietăți care valorează milioane de lei. Este vorba despre patru apartamente, două case și mai multe terenuri pentru construcție, dar și terenuri agricole.

Contactată telefonic, judecătoarea Angela Catană ne-a comunicat că își amintește de acea ordonanță pentru că a fost urmată de un control de la CNA. „Ceva s-a verificat. BEM nu a fost parte în proces. Țin minte că a participat avocatul Victor Panțâru și încă un avocat, nu îmi amintesc numele acestuia. Ulterior Panțâru mi-a spus că CNA nu a descoperit ilegalități în legătură cu acea tranzacție. Mai multe nu cunosc”, a spus Catană.

Confidențialitate și „secret” al procesului

Victor Panțâru și-a amintit cu greu de acest caz. Inițial avocatul ne-a declarat că nu poate să vorbească pentru că a semnat contract de confidențialitate. Panțâru nu a putut să ne spună dacă a reprezentat interesele Alit SRL sau ale off-shore-ului. Ulterior, el a revenit și ne-a comunicat că a fost angajat de firma Alit SRL. „Nu îmi amintesc cine reprezenta interesele off-shore-ului, dar chiar dacă l-ați găsi nu cred că v-ar putea vorbi, fiind «legat» din cauza confidențialității pe care trebuie să o păstreze avocatul. Îmi amintesc de controlul de la CNA. Atunci nu au fost descoperite elemente ale unei infracțiuni și dosarul a fost clasat. Cred că asta se întâmpla în timpul Guvernului Filat”, a precizat apărătorul. Ordonanțele au fost emise în vara anului 2013, la câteva luni după demisia Guvernului Filat.

Mihail Pânzaru, actualul administrator al insolvabilității Alit SRL, refuză să ofere detalii despre tranzacțiile dintre companie și firma off-shore. „Pe acest caz există un dosar civil și nu ar fi corect să comentez până când nu va fi o hotărâre judecătorească. Datoria, împrumutul, transmiterea banilor către off-shore sunt examinate în cadrul acestui dosar. Nu știu nimic despre ordonanța, nici nu m-am interesat de ea. Cât despre foștii proprietari ai Alit SRL, nu i-am văzut niciodată. E foarte greu să îi găsim”, ne-a spus Pânzaru.

Off-shorul care face „ravagii” și în Ucraina

Intersoft Universal AG a fost fondată în 2010, în Panama. Compania are drept fondatori alte companii off-shore cu istoric scandalos: Cascado AG și Systemo AG. Potrivit registrelor publice din Panama, ultima companie este administrată de Tatiana Itzel Saldana Escobar. Aceeași persoană apare ca director al firmei Tamlyn Group Corp, care, potrivit raportului Kroll, i-ar fi împrumutat, pe hârtie, 655.000 de euro ucraineanului Serghei Andriciuk pentru ca acesta să cumpere acțiuni în Banca Socială. Aceeași persoană apare în calitate de director al companiei off-shore „Горные машины” implicată în mai multe tranzacții dubioase în Ucraina și câștigătoare, în ultimii ani, a unui număr mare de licitații publice organizate în țara vecină.

Potrivit presei din Ucraina, Cascado AG și Systemo AG figurează și în scandalul navei comerciale „Faina”, care în 2008 a fost capturată de pirați în preajma Somali. La bordul navei au fost descoperite 32 de tancuri T-72, care se îndreptau spre Sudan. Nava aparținea companiei Waterlux AG, fondată și administrată de Systemo AG și Cascado AG.

Niciun judecător cercetat penal

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, afirmă că nu își amintește să fi solicitat vreodată eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința vreunui judecător implicat în adoptarea unor astfel de hotărâri. Într-un răspuns oficial primit anterior de la instituția pe care o conduce Morari se precizează că „potrivit acțiunii civile care a fost înaintată de către BEM, prejudiciul cauzat băncii este estimat la suma de aproximativ 13,5 miliarde de lei”.

Teodor Cârnaț, membru al CSM

Teodor Cîrnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că și el a avut senzația că acțiunile acestor judecători ar fi putut fi concertate. „Chiar la penultima ședință a CSM am cerut sesizarea Procuraturii Generale în privința acțiunilor ex-judecătorului Pruteanu. Vreau să știu dacă există componentă penală în acțiunile acestuia sau a altor judecători implicați în adoptarea unor astfel de hotărâri. Voi verifica dacă Procuratura s-a sesizat. Din câte știu eu, cu excepția cazului Popova, Gavriliță și Pruteanu, nu au existat alte cauze disciplinare care ar viza hotărâri judecătorești prin care vreuna din cele trei bănci ar fi fost pusă în imposibilitatea de a recupera creditele neperformante”, a punctat Cârnaț.

Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice:

„Mi se creează impresia că se încearcă protejarea descoperirii unor infracțiuni, rezultatul jafului fiind pus pe umerii cetățenilor. Numele judecătorilor implicați sunt cunoscute, denumirile firmelor nu reprezintă o noutate, faptul contractelor fictive este evident. De ce tac «mieii»? De ce nu avem investigații penale și unde s-au «pierdut» serviciile de informații, cei care trebuie să asigure securitatea statului și cei care trebuie să investigheze legalitatea acțiunilor judecătorilor? Jocul de-a ping-pongul este evident. Se pare că se așteaptă trecerea termenelor de prescripție, după care să înceapă iarăși pasarea de responsabilitate. Se creează impresia că cei implicați sunt asigurați să nu fie adopate hotărâri în numele legii, cel puțin nu am văzut reacții, deși trebuiau să fie încă din 2012”.

 

Centrul de Investigații Jurnalistice va reveni și cu alte cazuri similare. 

Nota redacției: Din cauza accesului restricționat la informațiile de pe portalul instanțelor judecătorești și a lipsei unui răspuns din partea Cancelariei Judecătoriei Râșcani la solicitarea de a ne oferi textul ordonanței din 26 iunie 2013 emisă în cauza Intersoft Universal AG contra TI-Bind SRL, la redactarea anchetei jurnalistice a fost admisă o eroare. Precizăm că Aliona Miron de la Judecătoria Râșcani nu este magistrata care a emis ordonanța pe această cauză. Ne exprimăm regretul față de această eroare admisă.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” implementat de Transparency International - Moldova în colaborare cu IDIS Viitorul şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii