Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

Cum a „șters” Curtea de Apel Chișinău o datorie de peste 2,5 milioane de dolari

Pe 20 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie de onoare a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Ludmila Popova. Acum un an, magistrata era vizată într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a judecătoarei și a colegilor săi de instanță Ana Gavriliță și Victor Pruteanu, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de Banca de Economii. În noiembrie 2015, cei trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au dat curs unei cereri depuse de Alexandru Gheaur, administrator și asociat unic al Azolux SRL, prin care acesta cerea declararea nulă a unor contracte de credit și ipotecă semnate de firmă cu Banca Socială. Drept pretext pentru anularea creditelor în valoare de 1,5 milioane de dolari și 21,5 milioane de lei, contractate în perioada 2010-2012, Gheaur a invocat faptul că adunarea generală a acționarilor firmei nu a luat niciodată o decizie de contractare a unui credit de la Banca Socială. Chiar dacă, până în 2015, Azolux SRL și-a onorat cu regularitate obligațiile față de bancă, restituind o parte din credit și dobândă, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au dispus anularea creditelor pentru că acestea ar fi fost contractate cu grave încălcări.

Rea-voința judecătorilor nu a fost demonstrată

Decizia instanței a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar dosarul continuă să se afle pe rol, fiind examinat în acest moment din nou de Curtea de Apel Chișinău.

Deși a reținut toate aceste detalii, Colegiul disciplinar al CSM a decis, în ianuarie 2017, să nu îi sancționeze pe magistrații de la Curtea de Apel Chișinău care au dispus anularea contractelor de credit. Motivul este că nu au fost stabilite circumstanțe care ar demonstra că cei trei judecători ar fi „aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare uniforme”, se arată în hotărârea Colegiului.

Azolux SRL a fost fondat în martie 2009, cu doar un an înainte de a contracta primul împrumut de la Banca Socială. În momentul acordării creditelor, asociat unic al firmei era Ruslan Panfile, iar Gheaur a preluat compania abia în 2015.

Plecați în demisie de onoare

Ludmila Popova este ultimul membru al completului de judecată care a examinat dosarul Azolux SRL și care și-a dat demisia. La începutul lui decembrie 2016, CSM a acceptat și cererile de demisie „onorabilă” ale Anei Gavriliță și Victor Pruteanu. Ambii magistrați se regăsesc în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat anul trecut acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO. În 2014, presa scria despre Ana Gavriliță că ar fi luat decizii în cadrul unui dosar privind deposedarea ilegală a unei companii de proprietăţi private. Judecătorul Victor Pruteanu a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea mită un aparat de aer condiționat. Procurorii Anticorupție au percheziționat biroul lui Pruteanu, cazul fiind anunțat drept un succes al oamenilor legii. Peste doar trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. Demisiile lui Gavriliță și Pruteanu au avut loc în plin proces de examinare a sesizărilor depuse la Colegiul disciplinar în cauza Azolux SRL.

 „Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, în aprilie 2016, la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, cu referire la dosarul Azolux SRL.

Ex-judecătorii Gavriliță și Pruteanu, deranjați de subiect

Centrul de Investigații Jurnalistice i-a contactat pe judecătorii Victor Pruteanu și Ana Gavriliță pentru a le solicita un comentariu despre decizia adoptată în dosarul Azolux SRL. Pruteanu ne-a închis telefonul îndată după ce ne-am prezentat, iar Ana Gavriliță ne-a răspuns scurt că pe acest caz s-a expus CSM și dacă suntem curioși, să citim decizia Consiliului.

Întrebată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice de ce nu i-a dat dreptate băncii în procesul de judecată împotriva Azolux, Ludmila Popova ne-a răspuns că oricine poate avea acces la dosar ca să vadă motivarea magistraților. „În decizia Colegiului disciplinar sunt motivările noastre pe dosarul Azolux. Nu pot comenta mai mult. Mi-am expus părerea în hotărârile adoptate. Instanța superioară a verificat legalitatea actului emis de noi și a adoptat o altă decizie. Asta e tot. Mai mult de ce e scris acolo nu putem explica. Cât despre acuzațiile domnului Filip, fiecare are dreptul la părere. Judecătorii adoptă hotărâri în baza probelor, iar mai departe fiecare poate comenta cum vrea”, a spus Popova.

Am telefonat la oficiul companiei Azolux pentru a discuta cu Alexandru Gheaur. Secretara acestuia ne-a anunțat că șeful nu este pe loc, dar ne-a promis că revine dumnealui cu un telefon, lucru care nu s-a întâmplat.

Firma din apartamentul juristului BEM și creditul de 2,2 milioane de euro

De mai bine de doi ani de zile, Banca de Economii depune eforturi pentru a recupera, în judecată, o datorie de 2.268.127 de euro și aproape 200.000 de lei de la compania Artbeton-Grup SRL. În 2011, firma, înregistrată în apartamentul șefului Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, a contractat de la BEM un credit în valoare de 1.500.000 de euro pentru procurarea materialelor de construcție. Drept gaj, au fost plasate un complex de clădiri de producere și depozite și terenul aferent acestora, situate în oraşul Lipcani, raionul Briceni. Imobilele au intrat în posesia lui Vladislav Iusupov, administrator și fondator unic al Artbeton-Grup SRL, cu doar două săptămâni înainte de contractarea creditului. Valoarea estimativă a gajului a fost determinată de compania Constimobil-NL SRL, evaluator Natalia Lvovscaia, la prețul de 39.600.992 de lei. În procesul-verbal al ședinței Comitetului de credit al BEM la care a fost luată decizia de acordare a creditului figurează și semnătura lui Bejenari, membru al acestui comitet.

Ping-pong în judecată și magistratul de neînlocuit

Timp de mai bine de trei ani, firma s-a eschivat să restituie împrumutul, acumulând penalități și datorii la dobândă de peste 700.000 de euro, iar în noiembrie 2014, Artbeton-Grup SRL s-a adresat în judecată cerând intentarea procedurii de insolvabilitate. Pentru a se spăla pe mâini de împrumutul de la BEM, compania i-a transmis băncii bunurile gajate. Evaluate din nou, de această dată la cererea BEM, imobilele și terenul de la Briceni au fost estimate de Bursa Imobiliară Lara la valoarea de doar 3.150.000 de lei, adică de peste zece ori mai puțin decât la evaluarea prezentată în momentul contractării creditului. Fiind evident că din vânzarea acestor imobile banca nu are cum să își recupereze banii împrumutați, BEM a cerut ca datoriile față de ea să fie incluse de administratorul insolvabilității Artbeton-Grup în tabelul de creanțe al firmei, pentru a fi recuperate direct, dar a fost refuzată. Au urmat mai multe procese de judecată. Mai întâi, Curtea de Apel Chișinău, prin judecătorul Anatolie Minciună, a respins cererea BEM pe motiv că a fost depusă tardiv. În februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea BEM și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de apel. Pe 7 aprilie 2016, același magistrat de la Curtea de Apel Chișinău repetat a respins contestația Băncii de Economii, iar în iunie 2016 Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, la același judecător Minciună, pentru a treia oară (!). Deocamdată, aceasta este ultima soluție pe dosar.

Banii s-au „scurs” în off-shore

Între timp, Artbeton-Grup a reușit să transfere banii împrumutați de la BEM, circa 2,4 milioane de euro, către două companii off-shore: Samerdale Holdings LTD din Cipru și Ventor Management Ltd din Belize, în baza unor contracte de procurare a materialelor de construcție. În 2015, FISC a constatat că tranzacțiile cu firmele off-shore au fost fictive, or ultimele nu i-au livrat firmei Artbeton-Grup marfă în valoare de peste 23 de milioane de lei. Artbeton-Grup a fost amendată pentru aceasta de către FISC cu 9,3 milioane de lei. Astăzi, Artbeton-Grup nu dispune de bunuri imobile, mobile sau bani pe conturi pentru a putea restitui împrumutul de la bancă. Din 2013 și până în prezent, BEM  a organizat peste 20 de licitații publice în care a încercat să vândă depozitele și terenul din Lipcani, gajate de Artbeton-Grup SRL. Ultima licitație a avut loc pe 14 iunie 2017. Banca propune spre vânzare terenul de 20 de hectare și clădirile cu suprafața de 13.000 de metri pătrați, din Lipcani la prețul de 1.450.000 de lei, ceea ce reprezintă doar 3,5% din valoarea datoriei pe care o are Artbeton-Grup față de BEM.

Samerdale Holdings Ltd din Cipru a fost implicată în tranzacții similare de vânzări fictive și cu alte companii care au contractat credite de la BEM în valoare totală de peste șase milioane de euro. Off-shore-ul a fost lichidat în aprilie 2014.

Clădirile administrative și de producție din Lipcani, raionul Briceni, gajate de Artbeton-Grup pentru un credit de 1.500.000 de euro acordat de BEM