Expertul Vadim Vieru, avocat în cadrul Promo-LEX, califică modul în care majoritatea PAS din Parlament a votat joi un amendament prin care micșorează numărul de voturi necesare, de la 61 la 51, pentru a promova candidaturile pentru comisiile de vetting, drept „un reflex al unei majorități care preferă să schimbe regulile jocului decât să joace după ele”. Modificarea legislativă a fost operată după ce săptămâna trecută doi candidați selectați pentru comisia de vetting al procurorilor, printre care olandezul Herman von Hebel, nu au întrunit numărul necesar de voturi, de 61, pentru a fi promovați.

„Prin modul în care s-a procedat azi, Parlamentul a transmis un mesaj clar: când consensul e greu de obținut, îl eliminăm din ecuație. Asta nu e reformă, e reflexul unei majorități care preferă să schimbe regulile jocului decât să joace după ele. Iar dacă această logică devine practică curentă, atunci orice garanție din orice lege poate fi golită de conținut printr-un amendament strecurat la momentul potrivit. Nu mai reformăm justiția, o ajustăm la nevoile momentului”, a scris expertul pe pagina sa de Facebook.

„Ceea ce s-a întâmplat azi în Parlament nu e o ajustare tehnică, e o forțare neinspirată (rău de tot). Majoritatea a coborât pragul de numire a membrilor Comisiilor de Vetting de la 61 la 51 de voturi, nu printr-o dezbatere separată și nu după consultări, dar prin strecurarea unui amendament într-un proiect de lege complet diferit, votat în aceeași ședință, în lectură a doua”, a scris expertul. 

„Pragul de 61 de voturi nu era acolo din întâmplare. Era o garanție că membrii Comisiei se bucură de un sprijin politic larg, recomandată explicit de Comisia de la Veneția. Acum, acea garanție a dispărut. Comisia Europeană urmărește îndeaproape Capitolul 23 și Foaia de parcurs pe statul de drept, iar un amendament adoptat peste noapte, fără consultare, care slăbește controlul asupra unui mecanism-cheie de reformă a justiției, e exact genul de semnal care generează un regres în următorul raport de extindere”, a precizat expertul.

Vadim Viru spune că „dacă exista un blocaj, soluția era un mecanism de deblocare gradual, cu garanții, nu o tăietură de prag făcută pe genunchi. O majoritate care nu reușește să strângă 61 de voturi pentru o numire de această importanță are o problemă de consens, și trebuie să o rezolve, nu să o ocolească”.

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe, legea a fost deja promulgată, iar Guvernul va trebui să explice Bruxelles-ului de ce s-a procedat așa. Această decizie fie o reparăm noi, fie ne-o repară alții, își încheie mesajul Vadim Vieru.

Centrul de Investigații Jurnalistice a arealizat în martie 2024 o anchetă de presă Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, care scotea la iveală pete gri din trecut pe imaginea lui Herman von Hebel, fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting, dar și anumite probleme cu legislația. Hebel a activat în anii 2013 – 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Ancheta jurnalistică constată, între altele, că Herman von Hebel a activat în calitate de judecător în Olanda concomitent cu funcția de șef al Comisiei de Pre Vetting, ceea ce contravine legislației Republicii Moldova. Herman von Hebel nu a dorit să ofere o reacție la informațiile publicate de portalul Anticoruptie.md, dar într-un interviu pentru Europa Liberă a respins ipoteza că ar fi încălcat legislația moldoveană sau ar fi trecut sub tăcere anumite episoade din cariera sa.