Proiectul de Lege privind Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei „Patriot” (Centrul) necesită un șir de îmbunătățiri, inclusiv în ceea ce ține de forma de organizare juridică și nivelul de independență și clarificarea relației cu alte autorități publice responsabile în domeniul respectiv, precum și să asigure concordanța cu normele constituționale care garantează libertatea opiniei și a exprimării. Acestea sunt unele dintre recomandările făcute de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) pe marginea proiectului respectiv de lege.

IPRE atenționează că proiectul de lege include noțiuni, precum „dezinformarea” și „propaganda”, „care au un potențial larg de interpretare, iar aplicarea acestora în mod neadecvat ar putea duce la restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituție” și recomandă formularea clară a noțiunilor.

Asociația mai atrage atenția că, în varianta actuală, competența atribuită Centrului dublează sau interferează competențele Consiliului Audiovizualului, Cancelariei de Stat, Serviciului de Informații și Securitate, astfel se recomandă o delimitare clară a responsabilităților instituțiilor, dar și asigurarea unei coordonare eficientă între autoritățile implicate în prevenirea și combaterea dezinformării.

O serie de recomandări vizează forma de organizare a noii instituții și selectarea directorului acesteia. Autorii opiniei consideră că este esențial să fie stabilită clar forma de organizare juridică a Centrului, respectând prevederile legale și evitând normele contradictorii. La fel, trebuie revizuiți sau definiți anumiți termeni, stabilite mecanisme clare privind modul de selectare a directorului, dar și excluse anumite temeiuri de demitere a lui, care nu au indicatori clari de măsurare.

Proiectul de lege nu include criteriile și standardele clare pentru identificarea și evaluarea dezinformării și propagandei, precum și nu sunt suficient de clar delimitate și definite noțiunile de falsuri (fake), informare greșită (misinformation) și malinformare (malinformation). „Este important ca legea să ofere un cadru coerent și obiectiv în abordarea acestor fenomene, luând în considerare atât intenția, cât și impactul asupra societății, dar și riscurile în cazul interpretării eronate”, consideră IPRE.

Asociația mai recomandă separarea competențelor de elaborare și implementare a politicilor, precum și stabilirea unui organ central de specialitate responsabil de elaborarea  politicilor în domeniile de competență ale Centrului, cu accent deosebit  acordat domeniului prevenirii și contracarării dezinformării și comunicării strategice.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, președinta Maia Sandu a lansat ideea creării unui Centru național de apărare informațională și combatere a propagandei, care ar transmite informații veridice publicului larg, pentru promovarea intereselor naționale și ar identifica, evalua și combate dezinformarea.

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat printr-o serie de anchete de presă cum funcționează sursele de dezinformare și propagandă ale Rusiei în Republica Moldova, care sunt mesajele și  mesagerii, cum sunt utilizate diferite instituții neguvernamentale prin care ajung banii pentru propagandă și dezinformare. Echipa CIJM a investigat recent cum funcționează propaganda rusă în autonomia găgăuză în campania electorală pentru alegerea bașcanului, iar rezultatele alegerilor în care a câștigat un reprezentant al unui partid cu puternice mesaje pro-ruse denotă influența puternică a propagandei și dezinformării în această regiune. Pentru mai multe detalii vedeți anchetele: „Spălătoria de creieri” a Găgăuziei: cine protejează canalele rusești de propagandă, Bașcaniada, ofensiva rusă pentru șefia autonomiei găgăuze, „Matrioștele” propagandei ruse în Republica Moldova: păpuși și păpușari, Televiziunile cu nouă vieți ale Partidului Șor și PRSM.