Găgăuzia a devenit o platformă pentru utilizarea tehnologiilor electorale murdare, inclusiv dezinformarea și corupția electorală și este nevoie de intervenția organelor statului, încât legile Republicii Moldova să funcționeze și pe teritoriul UTA Găgăuzia. Declarația aparține membrului Platformei de dialog Civic din Găgăuzia, Igor Ianac și a fost făcută în cadrul ultimului Club al Jurnaliștilor de Investigație organizat ce Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.

„Până în prezent în Găgăuzia s-au desfășurat alegeri practic în fiecare an – locale, regionale, republicate. Nu este un secret pentru nimeni că Găgăuzia, din păcate, a devenit o platformă pentru utilizarea tehnologiilor electorale murdare, inclusiv a elementelor de corupție electorală”, a spus Ianac. El consideră că în perioada scrutinelor electorale multipli actori au raportat încălcările grave comise în autonomie, „dar nimeni nu voia sa-și asume responsabilitatea”.

„Statul este garant și el are suficiente instrumente pentru a lupta cu dezinformarea. Să nu uităm faptul că în Găgăuzia până în prezent există interferențe din afară și mulți nu servesc interesele populației, ci deservesc interese corporative înguste. Statul trebuie să reacționeze la aceste fapte și, la ziua de azi, având în vedere că legislația electorală este reformată, organele statului trebuie să funcționeze și atunci și pe teritoriul UTA Găgăuzia va exista ordine de drept”, a conchis membrul Platformei de dialog Civic din Găgăuzia.  

Igor Ianac s-a referit la situația din satul Ferapontievca din autonomie, locuitorii căruia „nu au avut niciodată posibilitatea să fie aleși în Adunarea Populară. Întotdeauna veneau persoane cu bani, cumpărat voturile și deveneau deputați din partea acestui sat persoane care niciodată nu au locuit acolo. Statul nu este paznic de noapte, el trebuie să fie activ și să apere drepturile cetățenilor”. În contextul corupției electorale, Ianac consideră că, fără intervenția și controlul autorităților nu va exista un proces electorat obiectiv, din moment ce corupția electorală persistă, iar oamenii care deja au primit zeci de mii de lei vor rămâne loaiali acelorași persoane. „Alegerile în UTA Găgăuzia, inclusiv data alegerilor, este controlată nu de deputații Adunării Populare, ci dinafară. Cineva din afară nu vrea ca alegerile să aibă loc acum și caută un timp mai potrivit pentru ei”, a subliniat el.

Unul dintre instrumentele care vor permite eliminarea anumitor încălcări în organizarea procesului electoral este introducerea în autonomie a cenzului pentru dreptul de a alege. Expertul Asociației Promo-LEX, Igor Bucătaru, a subliniat că Adunarea Populară (AP) a modificat Codul Electoral al UTA Găgăuzia, în particular pe partea ce ține de alegeri uninominale, fiind introdusă cerința ca persoana să locuiască 3 ani pe teritoriul autonomiei și 1 an - pe teritoriul circumscripției pentru a putea participa în alegeri. El a menționat că decizia privind implementarea noilor prevederi aparține Adunării Populare, dar responsabilitatea întocmirii listelor electorale va fi pe seama autorităților locale.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a subliniat că cenzul pentru dreptul de a alege este deja aplicat în Republica Moldova și „autoritățile Republicii Moldova pot verifica acest cenz și pot asigura punerea lui în aplicare”. Totodată, orice particularitate legată de organizarea procesului electoral, care poate să apară în autonomie, trebuie clarificată în actele normative sau administrative. „Aici este acea problemă reală, unde noi cu Adunarea Populară, CEC, orice părți interesate, trebuie să găsim particularitatea și cum se aplică, încât regulile să fie clare pentru toată lumea”, a specificat el.

Pavel Postica s-a referit și la aspectul ce ține de verificarea integrității candidaților în alegerile din autonomie, inclusiv depunerea și publicarea declarațiilor pe venit, pentru care trebuie aplicate regulile Codului Electoral al Republicii Moldova. Vicepreședintele CEC a menționat și rolul mass-media în a scoate în evidență lucrurile cele mai importante, inclusiv legate de integritatea candidaților, suspiciuni asupra integrității, carențele care sunt eventual admise de autoritățile publice, dar și lucrurile bune, cum ar fi colaborarea între AP și autoritățile centrale. „Sunt și lucruri bune, precum că atât Adunarea Populară, cât și autoritățile centrale, încercăm să găsim o soluție la această problemă destul de complicată, care este una mai mult instituțional politică, decât juridică”, a specificat el.

Postica a subliniat că și până ca organul electoral central din Găgăuzia să devină parte a sistemului organelor electorale din Republica Moldova, CEC-ul a oferit suport și a semnalat abaterile înregistrate. „Faptul că ei nu au reacționat este o problemă. Acolo unde noi am putut să reacționam, pe fiecare caz individual în parte de finanțare electorală, au fost pornite procese contravenționale – peste 100 de procese contravenționale. Noi, la nivelul CEC, le-am pornit, le-am documentat, am aplicat sancțiunile de rigoare, pe toți candidații și toți concurenții care au promit donații ilegale”, a subliniat Postica.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație a fost organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.