Doina Gherman (PAS) și Vlad Batrîncea (PSRM) au fost aleși vicepreședinți ai Parlamentului. Cei doi au primit cele mai multe voturi. Candidatura reprezentantei Partidului Nostru nu a întrunit numărul necesar de voturi, iar fracțiunea Comuniștilor nu a participat la procedura de vot. 

Doina Gherman este la al doilea mandat de vicepreședinte al Parlamentului și a mulțumit deputaților care au votat-o pentru încredere.

„Mulțumesc domnului Președinte Igor Grosu și colegilor mei pentru încredere. Este un moment de continuitate și de mare responsabilitate, pe care mi-o asum plenar. Voi munci, alături de echipă, pentru viitorul european al țării, pentru pace și dezvoltare”, a scris Gherman, pe pagina sa de socializare.

Deputata este lidera Organizației de Femei a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar după Congresul din 10 septembrie 2017, ea a fost aleasă și membră a Biroului Permanent Național al formațiunii. 

Din februarie 2024, a fost vicepreședintă a Parlamentului. Înainte de a ocupa funcția de vicespeaker, a lucrat în Comisia pentru Drepturile Omului.

Gherman s-a remarcat prin organizarea mai multor activități care vizează femeile supraviețuitoare ale violenței domestice și de gen, dar și a promovării unor proiecte legislative privind fortificarea drepturilor femeilor. 

A intrat în politica activă în 2019, atunci când a fost aleasă deputată pe listele Blocului electoral ACUM. La alegerile din 2021, a reușit să-și păstreze mandatul, deja pe listele PAS. 

La finalul mandatului actualului Legislativ, German a făcut totalurile și a menționat că, în timpul guvernării PAS și a majorității parlamentare, Republica Moldova a devenit nu doar stat candidat pentru aderare, ci a reușit să deschidă negocierile.

„Republica Moldova a finalizat deja procesul de screening bilateral pentru trei dintre capitole: Clusterul I – Valori fundamentale, Clusterul II – Piața internă și Clusterul VI – Relații externe. Apropierea de UE a venit și cu ajutor financiar fără precedent pentru infrastructură și dezvoltare. În ultimii 3 ani, ajutorul extern valorificat a fost de 4 ori mai mare decât în perioada 2016-2018. Cea mai mare parte din fondurile externe, adică peste 35 de miliarde de lei, au fost folosite pentru plata salariilor, pensiilor, construcția drumurilor, școlilor, grădinițelor, compensații la energie. 17.5 miliarde de lei au mers pentru proiecte investiționale, de exemplu, pentru proiecte de aprovizionare cu apă, pentru modernizarea a 10 spitale, reabilitarea patrimoniului cultural și susținerea agenților economici”, a menționat Gherman.

Vicepreședinta Legislativului a mai amintit de „cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică de 1.9 miliarde de euro din partea UE”.

„Cu mândrie pot spune că Legislatura a XI-a a Parlamentului Republicii Moldova a realizat cele mai multe progrese în domeniul promovării drepturilor femeilor și a promovat politici prietenoase familiilor  cu copii. Pentru a asigura protecția și siguranța femeilor, am ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, precum și Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind violența și hărțuirea în lumea muncii. Aceste documente oferă un cadru solid pentru protejarea femeilor atât în viața publică, cât și în cea privată. Un alt pas important a fost crearea Agenției naționale pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Această agenție reprezintă un pilon central în eforturile noastre de a elimina orice formă de violență, iar noi vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura eficiența acestei instituții. Datorită suportului partenerilor noștri, am reușit să creăm centre de plasament pentru victimele violenței domestice, asigurând astfel un sprijin concret pentru supraviețuitoare”, a adăugat Gherman.

Ea a menționat că tot în actualul mandat al legislativului, a fost introdusă cota dublă în Codul electoral, ceea ce a permis să avem 40% de femei în Parlament și peste 40% femei consiliere locale urmare a alegerilor din toamna anului 2023.

„Aceasta reprezintă un pas semnificativ către o reprezentare mai echitabilă a femeilor în politică. Legislația noastră include acum și legi care oferă femeilor mai multe oportunități de a găsi un echilibru între muncă și viața de familie. Reglementarea programului flexibil de lucru a fost un alt pas important pentru a oferi femeilor mai multă libertate în viața profesională și cea de familie. Femeile au obținut dreptul de a lucra și de a păstra indemnizația de maternitate în perioada concediului de maternitate, oferind astfel mai multă flexibilitate și securitate economică. Am introdus posibilitatea de partajare a concediului de îngrijire a copilului, pentru implicarea mai activă a taților, promovând astfel o paternitate responsabilă. Aceasta nu doar că sprijină femeile, dar și întărește relațiile familiale ci contribuie și la  distribuția echitabilă a responsabilităților. Am adoptat și o lege pentru a încuraja deschiderea de servicii alternative de îngrijire a copiilor la locul de muncă, facilitând astfel accesul femeilor la locuri de muncă. Aceasta nu doar că ajută femeile să își continue cariera, dar și contribuie la dezvoltarea economică generală. Pentru a asigura un tratament echitabil pe piața muncii, am introdus prin lege mai multă transparență în plata egală pentru muncă egală între femei și bărbați. Aceasta este o măsură esențială pentru a combate discriminarea salarială și pentru a promova echitatea în câmpul muncii. Printr-o lege specială, am reglementat activitatea bonelor și serviciile de îngrijire a copilului de tip familial, oferind femeilor oportunitatea de a presta servicii calificate de îngrijire a copiilor. Aceasta nu doar că sprijină femeile care lucrează, dar și creează noi locuri de muncă în comunitățile noastre. Am votat amendament pentru a extinde termenul de desfășurare a activității în bază de patentă pentru Turismul Rural, sprijinind astfel femeile antreprenoare în dezvoltarea afacerilor. Aceasta este o măsură esențială pentru abilitarea economică a femeilor și pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale”, a menționat Gherman.

Conform Declarației de avere și interese, Doina Gherman a primit, în 2024, un salariu de la Parlament de 240 mii lei, indemnizații de 283 de mii de lei, dar și peste 43 de mii de lei diurne pentru deplasări. Soțul său a adus acasă salariul de la SRL "Agrogal-Trans", în valoare totală de peste 136 mii lei.

Deputata declară șapte terenuri agricole, unul dintre care i-a adus un venit de aproape 2500 de lei în 2024, în baza unui contract de locațiune.

Gherman mai declară o casă de 212 metri pătrați și două autoturisme, un camion și o remorcă. Automobilele sunt aceleași pe care le-a declarat la accederea în Parlament, în 2021 - unul de marca Lexus și celălalt – Skoda Superb. Anul trecut, deputata a vândut un automobil Skoda Octavia, cu 120 mii lei. 

Vlad Batrîncea a intrat în politică din fragedă tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani şi, după ce a aderat la PSRM, secretar executiv al acestei formaţiuni.

Chiar dacă a indicat în declarațiile sale de avere venituri precare, a fost de-a lungul anilor unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM-ului, cu sume ce depășesc sute de mii de lei. De pildă, în 2012–2013, a declarat venituri în valoare de 55.000 de lei obținute la „locul de muncă de bază”, de vreme ce pentru campania electorală din 2014 el a declarat că a făcut donații în valoare de 90.000 de lei.  

De asemenea, Batrîncea a donat pentru PSRM, în campania electorală pentru localele din 2015, nu mai puțin de 82.500 de lei, mai mult de jumătate din salariul său din acel an.

În același timp, Batrîncea l-a susținut financiar pe șeful său de partid, Igor Dodon, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale cu 70.920 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017, a indicat venituri de 166.086 de lei din salariu.

Politicianul figurează drept fondator și conducător al DIVLAS-COM SRL, companie care se ocupă cu vânzarea de băuturi alcoolice, tutun și activități recreative și baruri. Deși este înregistrată ca fiind activă încă din 2004, societatea nu apare în nicio declarație de avere a deputatului. În această privință, el ne-a spus că nu are nicio firmă. 

Președintele Igor Dodon l-a declarat pe Vlad Batrîncea cu „Ordinul Muncii”, în februarie 2018, pentru „pentru merite deosebite în сonsolidarea statalităţii Republicii Moldova, contribuție substanțială la formarea societății civile și activitate prodigioasă pe tărâm social”.

Alături de Batrîncea au fost decorați alți susținători ai „curentului moldovenist”, de fapt, antiromânesc, promovat de PSRM și Dodon, precum jurnalista Elena Pahomova, responsabilă de cele trei filme propagandistice pseudo-istorice „Istoria Moldovei”, calificat de specialiștii de la Academia de Științe a Moldovei ca un fals științific care reia tezele kominterniste, precum și pe Nicolae Pascaru, președintele Mișcării Naționale „Voievod”.

Batrîncea s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor.

Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

În februarie 2015, Batrîncea a lansat o inițiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dublă cetățenie, mai precis cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi de fracțiune dețin cetățenia României.  

Vlad Batrîncea este unul dintre cei mai înverșunați parlamentari împotriva comunității LGBT. Într-un raport al asociației „Genderoc-M”, se spune că acesta împreună cu șapte alți deputați ai PSRM, au inițiat un proiect de modificare a unei legi privind protecția copiilor în care autorii defineau homosexualitatea ca pe „o perversiune sexuală, care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex; pederastie, inversiune sexuală”. 

Cu toate astea, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a spus într-o emisiune la Jurnal TV că socialistul Batîncea ar face parte din minoritatea LGBT.  Drept urmare, socialistul a lansat o serie atacuri la adresa lui Usatîi: „Renato, eu, în comparație cu tine, nu întrebuințez substanțe narcotice. În comparație cu tine, eu nu organizez orgii cu minori. O aluzie: acestea, dar și altele nu sunt altceva decât articole din Codul Penal al Federației Ruse. Iar marșurile LGBT le vei desfășura împreună cu noul tău primar proeuropean al Chișinăului, iar eu voi protesta la fel ca în anii precedenți. De asemenea, în comparație cu tine, eu pot iubi doar o femeie, deși nu e atât de interesant, da? Iar copiii mei nu i-aș abandona niciodată”, a ripostat Batrîncea într-o postare pe Facebook.

În timpul crizei pandemice, deputatul socialist și-a completat performanța sa legată de discursul instigator la ură.

În cadrul unui discurs ținut în plenul Parlamentului pe 23 aprilie 2020, Batrîncea a acuzat jurnaliștii de faptul că ar primi salarii de mii de euro în plic, fără să achite impozite. El a  accentuat că, pe timp de pandemie, partenerii occidentali își îndreaptă sprijinul financiar către instituțiile de presă. „(...) Nu dați la jurnaliști milioane de euro. (...) Pentru ce un jurnalist trebuie să primească mii de euro onorarii, în plic, fără impozite, fără taxa obligatorie de medicină?”, a declarat parlamentarul în intervenția sa. 

Instituții de presă au semnalat că propagarea de la tribuna Parlamentului, de către un oficial de rang înalt, a unui mesaj ce contravine normelor legale, constituie o încălcare a valorilor și principiilor democratice, care urmează a fi sancționată conform legii și condamnată în mod public.

Pentru 2020, deputatul socialist a indicat un venit în valoare de 396.296 – 212.606 din salariu de deputat și alte 183.690 ca indemnizații și compensații pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.  Vlad Batrîncea a indicat în declarație un apartament cumpărat în 2019 pe numele soției sale, în valoare de 890.000 de lei, fără a indica suprafața acestuia. La capitolul datorii, el a trecut un credit în valoare de 500.000 de lei, contractat în 2019 de soția sa.

În iunie 2020, colegul său de partid Ștefan Gațcan acuza, într-o plângere depusă la PG, retrasă ulterior, că Vlad Batrîncea și Corneliu Furculiță l-ar fi fost intimidat și amenințat „sub podul de la Telecentru”, după ce anunțase că părăsește formațiunea politică.

Pentru anul 2024, Bătrîncea declară peste 550 de mii retribuții de la Parlament, dar și donații primite la evenimente de familie, în sumă totală de 60 de mii de lei. Totodată, noul vicespeaker a trecut în Declarația de avere și interese un apartament de peste 120 de metri pătrați, procurat în anul 2019, cu aproape un milion de lei.

Deputatul conduce, din 2019, un automobil Skoda Superb, cumpărat cu 400 de mii de lei. În același an, Bătrîncea a contractat un credit de 500 de mii de lei, scadent în 2027.