Curtea Constituțională a Republicii Moldova a pronunțat o decizie de inadmisibilitate referitoare la câteva sesizări care aveau ca obiect articolul 3302 din Codul penal, care se referă la răspunderea penală pentru îmbogățirea ilicită. Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a notat că instituția nu poate efectua un control de constituționalitate în privința unei infracțiuni atunci când se susține existența unor metode alternative de intervenție. De altă parte, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, spune că „cei care doreau să scape, vor trebui să prezinte probe care să răstoarne acuzațiile privind originea ilicită a bunurilor”.

Președintele Curții Constituționale a menționat că instanța nu poate lua locul Parlamentului, iar sarcina ei se rezumă, odată sesizată, să verifice caracterul proporțional al limitelor pedepsei prin raportare la un drept fundamental.

„Autorii sesizărilor nu au prezentat o jurisprudență inconsecventă a instanțelor judecătorești și nu au argumentat de ce înțelesul textului care incriminează îmbogățirea ilicită nu ar putea fi aflat prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică. Așa cum au reținut Comisia de la Veneția și Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului... „elementele cheie ale infracțiunii îmbogățire ilicită […] nu par a fi lipsite de claritate”. Curtea nu a putut reține nici argumentele potrivit cărora o acuzație de îmbogățire ilicită ar fi condiționată de constatarea unei alte infracțiuni generatoare de venit. Curtea a notat că sensul și modul de aplicare a instituției îmbogățirii ilicite a fost explicat în actele Organizației Națiunilor Unite care însoțesc Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. Actele în discuție explică faptul că infracțiunea de îmbogățire ilicită soluționează dificultatea organelor de anchetă de a proba că un funcționar public a solicitat sau a acceptat o mită în cazurile în care averea sa este disproporționată față de veniturile legale”, a declarat Manole.

De altă parte, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a venit cu o reacție în care a  accentuat că „asta înseamnă că toate dosarele penale pe demnitari sau funcționari aflate fie în urmărire penală, fie în instanțele de judecată, merg mai departe”.

„Știu că mulți au sperat la o decizie contrară. Asta ar fi dat peste cap foarte multe dosare existente. Acum în schimb cei care doreau să scape vor trebui să prezinte probe care să răstoarne acuzațiile privind originea ilicită a bunurilor. Dacă însă se va proba deținerea de către ei a unor bunuri a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite și se va dovedi că ele nu puteau fi obținute în mod legal, persoanele respective vor fi pasibile de pedeapsă penală, inclusiv cu confiscarea averii”, a explicat Litvinenco.