Realizarea reformelor asumate de Republica Moldova pe calea integrării europene poate fi obținută printr-o colaborare și dialog activ a autorităților cu membrii societății civile și, tot împreună, pot obține succes în combaterea propagandei și dezinformării. Această opinie și constatare a fost comunicată de vorbitorii în cadrul reuniunii a 17-a a Platformei Societății Civile UE–Republica Moldova, care s-a desfășurat pe 24 aprilie, la Chișinău.

„Integrarea europeană nu este doar un proces tehnic, ci un proiect de societate — iar acest proiect se construiește împreună. Dialogul dintre instituții și societatea civilă nu mai este opțional, ci esențial pentru succesul procesului de aderare”, a declarat Liliana Palihovici, co-președinta Platformei. Ea a subliniat că societatea civilă și partenerii sociali trebuie să rămână actori centrali în monitorizarea reformelor, în asigurarea transparenței și în promovarea unei guvernări responsabile.

Liliana Palihovici a spus că Republica Moldova a beneficiat de susținere – și politică, și financiară și a continuat să avanseze în diverse domenii, precum reforma justiției, administrația publică, guvernanța economică și digitalizare. Totodată, ea a menționat două domenii ce necesită sprijin în continuare - spațiul civic și mediatic „care continuă să fie supuse unor presiuni, inclusiv în contextul reducerii finanțării externe și creșterii dezinformării și interferențelor hibride”.

Președintele Comitetul Economic și Social European, Séamus Boland, a subliniat necesitatea avansării reformelor, într-o strânsă colaborare a autorităților statului cu membrii societății civile. El a menționat că lucrurile pot fi schimbate în bine într-un dialog al tuturor membrilor societății, care inclusiv pot face față dezinformării, „unul dintre cei mai mari inamici cu care ne confruntăm”.

Co-președintele Platformei, Cristian Pîrvulescu, a subliniat că Republica Moldova a înregistrat o serie de progrese, iar avansarea în continuare depinde de consolidarea reformelor, în special în domeniul justiției, care este un proces continuu și îndelungat. El s-a referit și la necesitatea valorificării oportunităților economice ce vin odată cu integrarea în piața europeană și a menționat că potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, între 2025-2030, produsul intern brut pe cap de locuitori în Moldova va crește cu 53%, Moldova va deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB din lume.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că reformele sunt continuate și autoritățile monitorizează și raportează cu regularitate rezultatele obținute, fiind în colaborare cu societatea civilă. Ea a menționat că următoarea etapă tehnică importantă în procesul de negocieri este realizarea reformelor prioritare ce țin de Justiție, Drepturile Fundamentale și Securitate.

Totodată, Cristina Gherasimov a vorbit despre necesitatea de a comunica mai multe despre procesele ce au loc, despre reforme și impactul acestora, despre fricile existente în mai multe segmente ale societății și despre necesitatea reformelor în contextul pregătirii pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

Iwona Piorko, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova a recunoscut progresul obținut de Republica Moldova pe calea integrării și a menționat determinarea autorităților Moldovei pentru a avansa pe calea reformelor asumate. Ea a subliniat că, în special în condițiile existenței propagandei, este foarte importantă cooperarea cu societatea civilă, implementarea reformelor într-o manieră participativă și un angajament pentru transparență la toate nivelurile.

Ambasadoarea UE a subliniat că Republica Moldova va beneficia în continuare de expertiza necesară, asistența tehnică și suport - autorităților și societății civile.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a vorbit despre progresele și succesele înregistrate în domeniul social, inclusiv în colaborare cu organizațiile societății civile, care sunt parteneri nu doar în elaborarea politicilor, ci și în furnizarea serviciilor sociale. În 2025, Ministerul Muncii a aprobat un pachet de peste 30 servicii sociale, standarde de calitate care au fost consultate cu reprezentanții societății civile, care sunt cei ce asigură implementarea acestor reforme în comunități.

În încheierea reuniunii a 17-a a Platformei Societății Civile UE–Republica Moldova a fost adoptată o declarație, în care participanții au cerut deschiderea fără întârzieri a negocierilor pe capitolele fundamentale, au subliniat necesitatea accelerării reformelor și cerut implicarea reală a societății civile în procesul decizional, precum și au atras atenția asupra amenințărilor hibride și dezinformării.