Iurie Leancă, ales vicepreședinte al Parlamentului. Profilul politicianului: „gafe monumentale” și „cârdășia” cu PD

Anticoruptie.md
02/06/2017
Iurie Leancă. Foto: CIJM

Iurie Leancă, deputat neafiliat și președintele Partidului Popular European din Moldova (PPEM), a fost ales vineri, 2 iunie, în funcția de vicepreședinte al Parlamentului, ocupând astfel locul devenit vacant în urma demisiei Lilianei Palihovici. Candidatura lui Iurie Leancă a fost înaintată de șeful Legislativului, Andrian Candu, și a fost susținută de 52 de parlamentari.

În sală au asistat doar deputaţii din fracțiunea PD și câțiva parlamentari neafiliați. Fracțiunile PSRM, PCRM, PL și PLDM au părăsit plenul Parlamentului în semn de protest.

Anterior, Iurie Leancă a candidat la funcția de șef al statului, dar a acumulat doar 3,11% din voturi. Anticoruptie.md a prezentat atunci pas cu pas cariera politică a politicianului, realizările, dar și cele mai controversate decizii luate în perioada în care a ocupat funcția de premier.

Diplomatul Iurie Leancă a revenit în politică acum aproape opt ani, aderând la PLDM la sfârșitul lunii ianuarie 2009. La alegerile parlamentare din acel an - de la 5 aprilie și la anticipatele de la 29 iulie - politicianul a ocupat locul zece în lista de candidaţi ai formațiunii. La scrutinul de peste un an, Iurie Leancă urcă pe poziția a cincea, iar la electorala de acum trei ani a ocupat locul doi, avându-l în față pe Vlad Filat, liderul PLDM de atunci. Politicianul a renunțat însă la fotoliul de deputat, devenind în 2009 ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene și viceprim-ministru în Guvernul Filat I și II. În mai 2013, Leancă a devenit premier după ce Vlad Filat a fost demis din această funcţie cu votul a 54 de deputaţi care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. În decembrie 2014, după alegerile parlamentare, Cabinetul de miniștri condus de Iurie Leancă și-a prezentat demisia, politicianul venind în fotoliul de parlamentar.

Peste doar trei luni, după ce nu a reușit să obțină votul deputaților PCRM ca să acceadă din nou în funcția de prim-ministru, proaspătul deputat a anunțat că părăsește PLDM și că va crea o nouă formațiune politică pro-europeană. „PD şi PLDM neagă cu ipocrizie coaliţia cu PCRM, dar o confirmă prin fapte. Vreau ca opinia publică să ştie că situaţia la care s-a ajuns astăzi a fost pregătită din timp. Am crezut că este doar o impresie că negocierile se mimează. Nu a fost aşa. Miza finală a fost o alianţă cu PCRM - un partener comod pentru cei care nu vor să lupte cu corupţia, care vor să îngroape adevărul despre jaful de la Banca de Economii, să controleze instituţiile statului”, argumenta atunci Iurie Leancă.

Astfel a apărut Partidul Popular European din Moldova (PPEM), despre care politicianul spunea că „va fi crescut și finanțat prin contribuția cetățenilor, nu din bani cu proveniență neclară și dubioasă”. „Câți bani vom reuși să adunăm, atâția bani vom cheltui”, promitea Iurie Leancă. 

Până a reveni în politică, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al companiei Ascom, deţinută de milionarul Anatol Stati. Iurie Leancă s-a angajat în domeniul privat după ce a ocupat mai multe funcţii în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând în 1999 prim-viceministru al Afacerilor Externe, funcție pe care a păstrat-o până în 2001, an în care s-a angajat la Ascom.  

Cerere de demisie de ochii lumii și scandalul cu automobilele de lux de la Moscova

Aflându-se în funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat că dacă până la sfârșitul anului 2012 cetățenii moldoveni nu vor avea regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, va demisiona. În decembrie 2014, Iurie Leancă a depus o cerere de demisie pe care Vlad Filat a respins-o. „Categoric, eu nu pot să accept această solicitare. Domnul Leancă este un ministru bun”, a declarat fostul prim-ministru, condamnat între timp pentru acte de corupție.

Regimul de vize a fost anulat acum trei ani, pe când Iurie Leancă era deja șef la Executiv. Pe 28 aprilie 2014, un avion cu 100 de moldoveni la bord, printre care și Iurie Leancă, a decolat spre Atena, Grecia, astfel fiind marcat evenimentul. Tot în 2014, a fost semnat și Acordul de Asociere cu UE. Aceste două evenimente au avut o importanță majoră în relația Chișinăului cu structurile UE, în acea perioadă Republica Moldova fiind prezentată drept „o poveste de succes” a Parteneriatului Estic.

Între timp, în mai 2013, înainte de a ajunge şef al Cabinetului de miniştri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a ajuns în centrul unui scandal legat de circa 60 de automobile de lux cu numere de înmatriculare atribuite misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Rusia. Printre cei care circulau prin Moscova cu numere diplomatice era omul de afaceri Ilan Șor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Deşi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au mers în capitala Federaţiei Ruse pentru a efectua investigaţii, cazul nu a fost încă elucidat. „Eu, cât am fost în funcția de ministru, nu știam de aceste Bentley. Mașinile au fost înregistrate pe angajați tehnici de la Ambasadă. Nu știm numele, contează să venim cu un sistem pus la punct. Ilan Șor, din câte am auzit, a avut și dânsul. Acum, nu mai are. I s-au retras”, a declarat Iurie Leancă în iulie 2013. 

Iată ce a spus deputatul la Clubul Jurnaliștilor de Investigație, din această campanie electorală: „Am fost primul care am făcut ordine la Moscova cu numerele diplomatice. Dânsul (Ilan Șor - n.r.) nu a avut un număr de înmatriculare dat în timpul meu. Poate a avut înainte de asta. Dacă nu mă înșel, mașinile erau ale lui Veaceslav Platon, nu atât ale lui Ilan Șor. Am cerut urgent de la Ambasada Moldovei la Moscova lista tuturor vehiculelor care de-a lungul anilor au beneficiat de plăcuțe de înmatriculare diplomatice. Ministerul de Interne de la Moscova așa și nu ne-a răspuns, așa că am mers pe datele care erau la Ambasadă și am cerut rezilierea acestor înțelegeri.”   

„Gafele monumentale” ale Guvernului Leancă

Iurie Leancă, pe când ocupa funcția de premier. Foto: gov.md

În perioada în care Iurie Leancă a ocupat fotoliul de premier al Republicii Moldova, Guvernul a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău, una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Executiv. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul Național a arătat că, deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. „În cazul Aeroportului am admis chestia asta, dar cred că aș fi acționat altfel. Cel puțin aș fi verificat de câteva ori rezultatele acelei comisii care a selectat compania. Mi s-a spus că este și o companie din Coreea de Sud care deține 35% din întreprinderea mixtă din Habarovsk. Mi s-a explicat de ce trebuie să fie tender închis. Deci, dacă aș fi fost mult mai experimentat, atunci cred că n-aș fi mers pe situația respectivă”, a recunoscut Iurie Leancă la o ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice.

În aceeași perioadă, Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acțiuni la Banca de Economii a Moldovei și a acordat în ședință închisă 9,4 miliarde de lei credite de urgenţă din rezervele BNM celor trei bănci devalizate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Nu a fost o decizie a lui Iurie Leancă. A fost o decizie a Guvernului, colectivă, în baza sesizării foarte insistente a BNM. Două luni m-am tot chinuit în acest sens, fiindcă, până la urmă, Guvernul putea să nu facă nimic. Putea pur și simplu să spună că toată responsabilitatea trebuie pusă pe seama acționarilor”, a declarat Iurie Leancă în cadrul aceleiași ședințe a Clubului Jurnaliștilor de Investigație.

Oferind explicații pe marginea aceluiași subiect, în februarie 2015, politicianul a spus la Jurnal TV: „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător.”

Ulterior, mai mulți demnitari, dar și foști funcționari au sugerat că Iurie Leancă ar urma să fie tras la răspundere. Printre aceștia a fost și Mihail Gofman, fost şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, care a declarat că politicianul va fi arestat pentru deciziile dubioase privind sectorul bancar.

Și liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus același lucru. „Vor fi trași la răspundere și Iurie Leancă, și Chiril Gaburici (care a ocupat funcția de premier după Iurie Leancă și pe timpul căruia a fost luată decizia de a acorda suplimentar alte câteva miliarde de lei celor trei bănci falimentare – n.r.). Nu au avut dreptul să semneze acest document. Deși Leancă se vede nu știu unde și nu știu ce, o să meargă și el în acea echipă (va fi arestat – n.r.) și încă foarte repede”, spunea Vladimir Voronin în emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

„Guvernul Leancă, pe durata mandatului său, a comis o serie de gafe monumentale, care au culminat cu cedarea pachetului majoritar la BEM și concesionarea Aeroportului. Iurie Leancă nu a înţeles până la capăt esența unor procese. Indiferent de faptul că a fost influență din partea unor factori politici, Guvernul nu avea dreptul să facă aceste lucruri, chiar dacă dânsul a spus că a fost un simplu prim-ministru. Vârful tuturor acestor probleme s-a întâmplat în acea perioadă”, a declarat și liberal-democratul Valeriu Streleț, pe când ocupa funcția de prim-ministru. 

Continuare aici.

Anticoruptie.md
02/06/2017

Comentarii