Percepția opiniei publice despre lupta cu fenomenul corupției în Republica Moldova continuă să fie una negativă, iar acest lucru este determinat de semnalele care vin din partea instituțiilor de drept. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns reprezentanții societății civile care au participat la dezbaterea publică „Integritatea actorilor sectorului justiției în Republica Moldova”, organizată de Freedom House în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice. În context, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a afirmat că această percepție negativă afectează mult activitatea procurorilor.

„Activitatea Procuraturii Anticorupție trebuie analizată în evoluție. Ea poate fi analizată și pornind de la studierea sentințelor de condamnare pe dosarele expediate în judecată. Nu e posibil să obținem în termen restrâns rezultate spectaculoase pe dosare de rezonanță, dar este foarte important că, și asta o afirm cu certitudine, procurorii au depășit bariera psihologică care viza existența unor persoane intangibile. Astăzi astfel de persoane nu există pentru procurori”, a declarat Viorel Morari în cadrul dezbaterilor publice, precizând că pentru angajații instituției pe care o conduce este foarte important să aibă o doză de încredere din partea societății, mai ales că uneori percepția negativă este subiectivă.

În replică, Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a precizat că schimbarea percepției publice despre Justiție și lupta cu corupția ține doar de procurori și judecători, dar și de exemplele pe care le transmit ei societății. „Nu e vinovată presa de neîncrederea în Justiție. Imaginea proastă e determinată de exemple proaste. Este nevoie de transparență în Justiție. Tendința de a nu publica hotărârile judecătorești sau de a face complicată procedura de căutare a acestor hotărâri sau de a examina dosarele în ședințe închise, într-o societate în care oamenii n-au încredere nici măcar în vecini, generează imediat suspiciuni că ceva e strâmb la mijloc”, a punctat Vladislav Gribincea.

Expert, despre rata înaltă a condamnărilor în instanţă: „Ceva e strâmb în Danemarca asta”

Expertul a ținut să ofere mai multe exemple care au dăunat percepției societății față de schimbările din Justiție: modul în care are loc instrumentarea dosarelor – unele ajung foarte rapid în instanță, iar altele așteaptă ani; reacția organelor de autoadministrare în unele cazuri de rezonanță - primul caz cu privire la implicarea unui judecător în „Spălătoria rusească” a fost discutat de Consiliul Superior al Magistraturii în 2012. Abia în 2015 judecătorii care au semnat ordonanțe au fost arestați, iar din 2012 și până în 2015 mulți dintre ei au fost promovați. „Mă bucur că procurorii spun că pe ei nu-i mai poate opri nimeni și că nu mai pot fi influențați. Îi încurajez să le demonstreze și celorlalți că lucrurile stau anume așa. Cât privește rata de condamnare în instanță, astăzi aceasta este de 97-98% din dosarele transmise în judecată. Ceva e strâmb în Danemarca asta”, a punctat Vladislav Gribincea.

Și experta Mariana Kalughin a ținut să atenționeze procurorii să aibă grijă să nu depășească rata de 100% de condamnări. „O rată de condamnare mare uneori vorbește despre un stat mai puțin democratic, când judecătorii sunt impuși să răspundă unor așteptări, dar nu probelor din dosar”, a explicat ea.

Mariana Kalughin a menționat că starea de spirit și contextul politic în care are loc în prezent lupta cu corupția nu are cum să nu lase loc de interpretări și supoziții societății. „Deși s-a știut din 2012, judecătorii implicați în «Laundromat» au fost arestați în 2016, în preajma alegerilor, în contextul unor proteste. Asta diminuează enorm din eforturile dvs. Există o singură posibilitate să depășiți această stare a lucrurilor – prin fapte. Trebuie să dați dovadă de corectitudine și echitate în dosare. Dacă oferiți detalii la faza inițială pe un dosar, trebuie să vă așteptați că vi se va cere același lucru și pe alte dosare. Dacă au loc scurgeri de informații într-un caz și nu au loc și în alt caz, asta vă va afecta credibilitatea”, i s-a adresat experta șefului Procuraturii Anticorupție.  

Vicedirector al CNA, despre vidul creat de ANI: „Nimeni nu își va asuma responsabilitatea”

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, a punctat că jurnaliștii de investigație desfășoară de mai mulți ani acțiuni în vederea monitorizării integrității actorilor din sectorul Justiției, scriind despre averile și interesele judecătorilor, procurorilor, demnitarilor. Din păcate, a punctat ea, în ultima perioadă jurnaliștii se confruntă cu tot mai multe obstacole în accesul la informații care ar permite realizarea anchetelor despre integritate. Ea a amintit în context invocarea pretextului de protecție a datelor cu caracter personal pentru a bloca accesul la informații, dar și pentru excluderea opțiunii de căutare a hotărârilor de judecată după nume în baza de date a instanțelor. De asemenea, a menționat jurnalista, lasă de dorit și reacția autorităților la investigațiile jurnalistice. „Jurnaliștii sunt gata să colaboreze cu autoritățile în vederea asigurării integrității în sectorul Justiției. Este cazul ca același lucru să și-l dorească și autoritățile”, a precizat Cornelia Cozonac. 

Vicedirectorul Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă, s-a referit, în cadrul discuțiilor publice, la faptul că în prezent cadrul legisaltiv care reglementează integritatea este încă dispersat, iar în legi nu sunt prevăzute sancțiuni sau pedepse pentru încălcările de integritate. „Trebuie să existe posibilitatea de a taxa și devierile de integritate, nu doar cazurile de corupție”, a explicat vicedirectorul CNA.

Aceeași sursă a amintit în context despre tergiversarea procesului de creare a tuturor structurilor Autorității Naționale de Integritate astfel încât această să poată deveni funcțională. „De la adoptarea legii cu privire la crearea ANI a trecut un an. În acest timp nimeni nu își asumă responsabilitatea de a verifica încălcările de integritate. Se creează un vid pentru care nimeni nu își va asuma responsabilitatea”, a avertizat Cristina Țărnă.   

Membri ai Consiliului de Integritate al ANI susţin că autorii proiectului privind crearea noii structuri ar fi trebuit să prevadă o perioadă de tranziţie. „Sperăm că în perioada următoare vom debloca activitatea ANI. Noi, membrii Consiliului de Integritate, supraveghem activitatea Autorităţii, dar este absolut necesar să fie ales preşedintele, vicepreşedinţii şi inspectorii de integritate care ca această instituţie să fie funcţională. Ei vor fi acei care vor soluţiona cazurile de conflict de interese, incompatibilităţi, inconsecvenţe în declaraţiile de avere etc. Atunci când am fost întrebaţi de ce ANI nu este încă funcţională am explicat că nu e vina noastră. Noi facem ceea ce putem face, în măsura posibilităţilor. Trebuie întrebaţi autorii legii, pe cei de la Parlament, de ce nu au prevăzut o perioadă de tranziţie aşa încât până este formată ANI, Comisia să fie funcţională. Astfel ar fi fost evitat acest vid”, a precizat Viorel Russu, membru al Consiliului de Integritate, ales din partea Congresului Autorităților Locale. 

„ANI ar trebui să aibă un rol, unul proactiv, spre deosebire de CNI (Comisia Națională de Integritate - n.r.) care nu a avut acest rol, din punctul meu de vedere, pornind de la investigațiile jurnalistice care s-au făcut și au rămas fără o finalitate în sensul în care CNI ar fi trebuit să creeze un climat de intoleranță față de conflictele de interese. Acest lucru nu s-a întâmplat, din păcate”, a punctat Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, amintind, printre altele, de cazurile judecătorilor Mariana Pitic și Oleg Melniciuc.

INJ, singura cale spre funcţia de procuror şi judecător

Pe lângă aspectele care țin de integritatea judecătorilor și procurorilor, în cadrul dezbaterilor s-a discutat și despre încrederea societății în intenția reală a instituțiilor de drept de a combate corupția. Diana Scobioală, directoarea Institutului Național al Justiției, s-a referit la instrumentele pe care le pune în practică INJ, instituție responsabilă de formarea profesională a judecătorilor și procurorilor, în sporirea integrității acestora. „Din 2020, INJ va deveni calea unică de acces în profesie, pentru că examenul de capacitate în baza vechimii în muncă, în baza legii, va dispărea. Avem puțin timp ca să gândim un mecanism de accedere în profesie care să asigure maximă integritate a viitorilor judecători și procurori. Unii pași au fost întreprinși. Anul trecut INJ a implementat testarea electronică a candidaților. Din 1.600 de teste, fiecărui candidat i se selectează doar 400 de teste. La expirarea a trei ore, programul se închide și în câteva secunde este livrat rezultatul. Toată lumea a fost mulțumită, chiar și cei care nu au promovat, asta pentru că acel candidat nu mai pleacă cu frustrarea că ceva nu a fost curat la mijloc. Este un element care să contribuie la integritatea persoanei”, a declarat ea. Diana Scobioală s-a referit şi la testul psihologic, care va fi implementat începând cu anul viitor, dar și la testarea cu poligraful: „Mai rămâne o întrebare deschisă, pentru că este prevăzută de Legea cu privire la Procuratură, dar nu și de cea cu privire la INJ. Ar fi cazul ca această testare să se facă la admitere, nu la absolvire.”

Dezbaterea publică s-a desfăşurat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Mobilizing civil society to support judicial integrity in the Republic of Moldova” („Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova” - n.r.), desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.