Maia Sandu comemorează victimele sovieticilor: „Deportările nu sunt un fapt consumat, ci o rană care încă nu s-a vindecat”

Mădălin Necșuțu
06/07/2022
Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Președintele Maia Sandu a declarat, miercuri, cu ocazia comemorării a 73 de ani de la începutul celui de-al doilea val de deportări din Basarabia ordonat de la Moscova de către sovietici că memoria celor deportați nu trebuie uitată și a condamnat distrugerea intelectualității basarabene.

„Deportările nu sunt un fapt consumat, ci o rană care încă nu s-a vindecat. Pentru că ele ne-au distrus elitele intelectuale și economice, dar și orice încercare de gândire liberă. Resimțim și astăzi urmările acestor persecuții politice. Mulți ani memoria dramelor umane ale deportărilor a fost manipulată și contrafăcută. Suntem datori să recunoaștem jertfa acestor oameni și să avem grijă ca ea să nu se mai repete. Condamnăm discursul și acțiunile celor care le neagă în continuare, căci la fel procedează și acei care neagă astăzi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și victimele acesteia”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Șefa statului a pledat pentru un drum european al Republicii Moldova pentru a cinsti memoria celor morți în acest proces al deportărilor dictat de sovietici asupra basarabenilor care au fost deportați în trei mari valuri în gulagurile din Siberia.

„Să îi înălțăm astăzi în memoria noastră pe toți oamenii care au suferit din cauza deportărilor și să onorăm amintirea lor prin faptele noastre. O Moldovă europeană, un stat de drept prosper, o țară în care libertățile umane sunt valoarea supremă - iată ce trebuie să facem noi pentru țara care lor le-a fost luată. Să le rostim numele, iar viața noastră onorabilă să le servească drept carte de memorie. Astfel, vom realiza visele lor, vom duce mai departe stindardul unei lumi care caută pacea și bunăstarea socială. Astfel, vom reuși să oprim războaiele și teroarea din lume”, a mai precizat Maia Sandu.

La rândul său, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris și el pe pagina sa de Facebook că ororile acelor deportări persistă și astăzi, mai ales în memoria celor ai căror bunici și părinți au fost exilați sau a celor care s-au născut departe de patrie. „Este o tragedie nu doar a celor deportați și a familiilor lor. Este o tragedie a întregii societăți. De aceea, este datoria noastră să păstrăm vie memoria victimelor deportărilor și să-i ajutăm pe supraviețuitori. Este datoria noastră să ne apărăm cetățenii și să nu admitem ca astfel de orori să se mai întâmple. Drepturile și libertățile fundamentale ale omului stau la baza fiecărui stat de drept și este obligația oricărei guvernări să asigure respectarea lor”, a scris Litvinenco.

Instaurarea regimului represiv sovietic în Basarabia, după ce de-al Doilea Război Mondial, a fost marcat de foamete, crime și deportări pe criterii etnice și de clasă. Sovieticii au distrus programatic intelectualitatea basarabeană și familiile de țarani înstăriți prin trei valuri de deportări.

În acest context istoric, la 6 aprilie 1949 a fost adoptată o hotărâre a Biroului Politic al CC al PC(b) al URSS prin care se stabilea cel de-al doilea val de deportări de pe teritoriul RSS Moldovenească a „chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, membrilor partidelor politice, gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Mădălin Necșuțu
06/07/2022



Follow us on Telegram

Comentarii