Fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, Irina Vlah, o promotoare a dezinformărilor pro-Kremlin, a adresat o scrisoare lui Mark Rutte, premier în exercițiu al Olandei, care va prelua în octombrie curent postul de secretar general al NATO. Politiciana pro-rusă propune ca noul președinte al Republicii Moldova ales după scrutinul din toamnă să ceară Alianței Nord-Atlantice emiterea unei declarații oficiale de recunoaștere a neutralității Republicii Moldova. Neutralitatea ca soluție a garantării securității sau garanțiile internaționale nu au protejat Ucraina de invazia militară a Rusiei din 24 februarie 2022.

„Venirea lui Mark Rutte în fruntea NATO practic va coincide cu alegerea în funcție a noului președinte al Republicii Moldova. Această situație ne va oferi o oportunitate istorică, pe care va trebui să o valorificăm. Şi constă această oportunitate într-o adresare oficială a noului președinte al Republicii Moldova către noul secretar general al NATO cu solicitarea ca Alianța Nord-Atlantică să emită o declarație oficială de recunoaștere a neutralității Republicii Moldova. Sunt sigură că această declarație va genera reacții în lanț și nimeni nu va mai admite niciodată măcar teoretic ideea atragerii Republicii Moldova în scenarii militare”, precizează Irina Vlah, citată de portalul Unimedia.info, asociat PSRM.

În opinia ei, adoptarea de către NATO a unei declarații de recunoaștere a neutralității Republicii Moldova va fi un puternic început de mandat atât pentru Mark Rutte, cât și pentru noul președinte moldovean. „Pe această cale va fi transmis un mesaj puternic că Republica Moldova merită și trebuie să trăiască în pace, iar timpul aventurierilor care înarmează țara și o pregătesc pentru nu știu ce scenarii diabolice a trecut și nu se va mai întoarce niciodată”, a conchis politiciana.

Neutralitatea versus aderarea la NATO sunt două soluții care au concurat în preferințele moldovenilor drept opțiuni pentru asigurarea securității Republicii Moldova. Demersul fostei guvernatoare a regiunii găgăuze comportă două dezinformări pro-Kremlin: prima despre neutralitatea Republicii Moldova și cel de-al doilea despre pretinsa înarmare a Republicii Moldova.

În 2023, generalul Victor Gaiciuc, un apropiat al președintelui pro-rus Igor Dodon, președinte al Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova, spunea reporterilor TV8 că „neutralitatea permanentă” este o condiție pentru a face din Moldova o „oază de bunăstare”. În opinia sa, o asemenea neutralitate trebuie recunoscută la nivel internațional printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inclusiv de SUA, UE, Marea Britanie și, evident, Rusia. 

Generalul Gaiciuc a intrat în atenția opiniei publice pentru o declarație „nefericită” chiar în incinta Academiei de Științe a Moldovei. În 2017, în cadrul unui eveniment organizat de Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, el a evocat vitejia rebelilor pro-ruși din Donbas, „bazată pe credință și pe iubirea de patrie”. 

Alianța Nord-Atlantică a fost una dintre țintele predilecte ale propagandei ruse. Odată cu invadarea Ucrainei, Kremlinul și-a intensificat eforturile pentru demonizarea NATO, venind cu narațiuni croite pe realitățile social-politice ale Republicii Moldova. 

Neutralitatea recunoscută la nivel internațional a fost conform documentelor Departamentului de Stat al SUA, publicate de Wikileaks, condiția impusă de ani buni de președintele Rusiei Vladimir Putin omologilor săi moldoveni în schimbul retragerii trupelor rusești care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. 

Narațiunea cu privire la înarmarea excesivă a Republicii Moldova este o altă dezinformare pro-Kremlin propagată intens de către Irina Vlah. Republica Moldova a început să investească în domeniul apărării în ultimii doi ani după invazia Federației Ruse în Ucraina. Astfel, în 2022 instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). Iar în 2024 bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde milioane de lei (0,65% din PIB).