Numirea noii componențe a Curții de Conturi, contestată la Curtea Constituțională. „Au fost admise încălcări”

Mariana Rață
10/08/2016
Ședința de prezentare a noii componențe a plenului Curții de Conturi. Sursa foto: ccrm.md

Parlamentul a admis mai multe încălcări la numirea noii componențe a plenului Curții de Conturi, iar pe acest motiv, hotărârea prin care au fost înlocuiţi membrii instituţiei va fi contestată la Curtea Constituțională, susține președintele fracțiunii liberal-democraților, Tudor Deliu. Deputatul, dar și unii experți independenți susțin că doi dintre noii membri ai Curții de Conturi au fost numiți cu încălcări ale legislației. Ala Popescu a revenit la această instituţie după atingerea vârstei de pensionare, fapt interzis de Legea Curții de Conturi. Şi numirea noului președinte al structurii contravine prevederilor aceleiași legi, potrivit căreia, o persoană care în ultimii doi ani a fost conducător al unei autorităţi publice centrale nu poate fi candidat la funcţia de membru al Curţii de Conturi.

Funcția de trei săptămâni a lui Untilă

Potrivit actelor oficiale ale Guvernului Republicii Moldova, Veaceslav Untilă a fost, în 2015, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp, șef al Inspectoratului Ecologic de Stat. El a deținut această funcție în perioada de 22 iulie - 12 august 2015, fiind restabilit în funcția de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat printr-o decizie judecătorească, după ce a fost demis anterior. La 12 august 2015, adică după aproape trei săptămâni de la restabilirea la locul de muncă, Veaceslav Untilă a fost suspendat din funcția de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat. În aceeași zi, Guvernul a votat pentru numirea temporară „pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu titularul funcţiei” a unui nou șef la Inspectoratul Ecologic de Stat, Igor Talmazan.

Potrivit art. 17 din Legea Curții de Conturi, nu poate fi numit membru al CCRM o persoană care „în ultimii doi ani a fost membru al Guvernului, conducător al unei autorităţi publice centrale sau a deţinut o altă funcţie de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice”.

Chiar dacă este o chestiune interpretabilă, din punctul meu de vedere a fost încălcat art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curții de Conturi. Interpretările pot surveni în contextul în care în legislația Republicii Moldova nu este nici definită, nici utilizată, noțiunea de „autoritate publică centrală” cu care operează norma legală menționată. În legislație există noțiunile de „organe centrale de specialitate” (ministerele), „alte autorități administrative centrale” (agențiile, birourile și serviciile din subordinea sau din coordonarea Guvernului), „autorităţi administrative din subordinea ministerelor sau a altor autorităţi administrative centrale” (unde se înscrie și Inspectoratul Ecologic de Stat), „servicii publice desconcentrate”, „autorităţi administrative autonome” etc. Cu toate acestea, nu se poate susține că restricția statuată la art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curții de Conturi nu poate fi aplicată la modul practic, întrucât, o asemenea abordare, ar contraveni principiului interpretării legii în sensul în care aceasta produce efecte juridice și nu în sensul neaplicării ei. Altfel spus, chiar dacă noțiunea de „autoritate publică centrală” nu este consacrată în legislație, esența acesteia trebuie dedusă pornind de la sensul ei comun, folosit pentru noțiuni analogice. În acest context, reieșind din prevederile Legii privind administraţia publică centrală de specialitate, obiectul de reglementare al căreia circumscriind inclusiv Inspectoratul Ecologic de Stat, se poate deduce că instituția respectivă se înscrie în categoria de autoritate publică centrală în sensul avut în vedere de legiuitor la adoptarea Legii Curții de Conturi. În plus, întrucât în teoria generală a dreptului, administrația publică încorporează administrația publică centrală și administrația publică locală, rezultă că Inspectoratul Ecologic de Stat, nefăcând parte din administrația publică locală, se atribuie administrației publice centrale, al cărei corolar este și autoritatea publică centrală.

Având la bază aceste considerațiuni, dar și faptul că hotărârile Guvernului publicate în Monitorul Oficial denotă că, în perioada iulie-august 2015, domnul Veaceslav Untilă a exercitat funcția de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat, consider că Parlamentul nu a ținut cont de prevederile art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curții de Conturi atunci când a aprobat numirea acestuia în funcția de președinte al Curții de Conturi. De altfel, este de discutat dacă însăși suspendarea domnului Untilă din funcția de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat (din august 2015) este o măsură ce conduce la pierderea calității de „șef al Inspectoratul Ecologic de Stat”, și nu la obținerea calității de „șef al Inspectoratul Ecologic de Stat cu raporturi de serviciu suspendate”, situație ce nu ar fi în măsură să dilueze din aplicarea interdicției de la art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curții de Conturi”, a comentat pentru portalul Anticoruptie.md Sergiu Litvinenco, consilier juridic la Asociația Obștească „Fortius”.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu dă însă asigurări că această prevedere din Legea Curții de Conturi a fost eliminată și nu mai produce efecte juridice. Președintele fracțiunii parlamentare a PLDM, Tudor Deliu, îl contrazice pe Sârbu. „Norma a rămas în vigoare, doar că ea stabilește că este vorba despre conducători ai autorităților publice centrale care au atribuții în domeniul financiar. În cazul domnului Untilă, lucrurile sunt interpretabile”, afirmă Deliu. Veaceslav Untilă nu ne-a răspuns la telefon pentru a comenta acuzațiile care i se aduc.

Încălcări evidente în cazul Alei Popescu

Și mai evidente par încălcările admise la numirea secretarului general al Parlamentului, Ala Popescu, în funcția de membru al Curții de Conturi. Legea Curții de Conturi stabilește că la funcția de membru al instituției pot candida doar persoanele care nu au atins limita de vârstă pentru pensionare, specificată de legislaţie. Ala Popescu a împlinit vârsta de pensionare, 57 de ani, în octombrie 2015, iar peste trei luni va avea 58 de ani.

Deliu confirmă încălcarea admisă în cazul numirii Alei Popescu, la fel ca și Sergiu Litvinenco. „Putem conchide că Parlamentul, în cazul numirii doamnei Popescu, a acționat contrar principiului statului de drept, consacrat de art.1 alin. (3) din Constituţie și interpretat de Curtea Constituțională prin Hotărîrea nr.22 din 16 iulie 2015”, menționează juristul.

Sergiu Sârbu afirmă însă că dacă cineva consideră că aici ar fi vorba despre o încălcare, nu are decât să conteste actul așa cum prevede și norma legală. Ala Popescu, după ce ne-am prezentat, ne-a rugat să revenim mai târziu, scuzându-se că se află într-o ședință. Ulterior nu a mai răspuns la telefon.

PLDM va sesiza Curtea Constituțională

Legea stabilește că este de competența exclusivă a Curții Constituționale să verifice cele două hotărâri ale Parlamentului și să dea verdictul în sensul constituționalității sau neconstituționalității lor. Dar, Curtea Constituțională nu se poate autosesiza și poate să se expună doar dacă este depusă o sesizare de către subiecții prevăzuți de lege, în acest caz ar fi vorba de deputații în Parlament.

„Până când hotărârile Parlamentului nu vor fi declarate neconstituționale de către Înalta Curte, acestea nu pot fi considerate altfel decât legale, valabile, și drept consecință, producătoare de efecte juridice”, atenționează Litvinenco.

Tudor Deliu susține că fracțiunea PLDM intenționează să sesizeze Curtea Constituțională în privința ilegalităților admise la numirea noii componențe a Curții de Conturi.

„Există temei de contestare și o vom face până la începutul sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului. Alta e problema dacă va accepta Curtea Constituțională să se expună. Din punctul nostru de vedere, cea mai gravă încălcare admisă la adoptarea acestei hotărâri a Parlamentului ține de politizarea instituției. Majoritatea parlamentară a ignorat propunerea noastră de adoptare a unei legi care să prevadă numirea prin concurs a membrilor instituțiilor de supraveghere și control de stat. În noua componență a Curții de Conturi a fost admis doar un reprezentant al opoziției, este vorba despre o doamnă de la socialiști. Ceilalți sunt exponenții puterii. Este o sfidare a normelor morale”, a mai spus Deliu.

Numiri în grabă

Amintim că la ultima ședință a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară, pe 29 iulie, deputații au votat în mare grabă o nouă componență a Curții de Conturi. La propunerea președintelui Legislativului, Andrian Candu, în calitate de președinte al CCRM a fost votat fostul președinte al Comisiei parlamentare securitate națională și ordine publică, Veaceslav Untilă, deputat liberal. Ulterior, Candu i-a cerut lui Untilă să inițieze discuții cu fracțiunile parlamentare pentru a stabili candidaturile și în jumătate de oră să vină să le prezinte în plenul Parlamentului. La scurt timp, au fost votați cinci noi membri ai Curții, care, în mod ciudat era deja prezenți la ședință. Este vorba despre Petru Rotaru, Tamara Andrușca, Ala Popescu, Marina Covali și Tatiana Cunețchi.  Încă un membru al Curții de Conturi urmează să fie numit în sesiunea viitoare a Parlamentului.

Opoziția parlamentară s-a declarat surprinsă de urgența cu care majoritatea parlamentară a schimbat componența Curții de Conturi. Voronin s-a interesat din partea căror fracțiuni politice au fost propuse aceste persoane, iar Untilă a spus că la selectarea acestora a contat doar „profesionalismul”. Deputatul liberal-democrat, Tudor Deliu, a sugerat că graba cu care a fost adoptată hotărârea de Parlament trădează că decizia a fost luată mai înainte.

Și fostul președinte al Curții de Conturi, Serafim Urechean, se declară nemulțumit de graba cu care Parlamentul a schimbat componența Curții de Conturi. „Eram la serviciu, auditam teme dureroase: facilităţile care se estimează la miliarde de lei acordate jocurilor de noroc, maşini importate ca ajutor material şi înregistrate pe persoane fizice, miliarde la duty-free. Probabil acest lucru a afectat pe cineva. Nu suntem hoţi de cai, am activat sincer. Cine demite o structură ca asta pe neaşteptate, noaptea, vineri seara? Ce, ne întoarcem iarăşi la vinerile lui Voronin, când se arestau oamenii pe sub gard. De fapt, Voronin cu Ghimpu au iniţiat acest lucru, iar transformarea lui Voronin în unealta lui Ghimpu este un lucru foarte interesant”, a declarat Urechean pentru portalul Anticoruptie.md.

Rude și oameni de încredere?

Anterior presa a scris despre faptul că Ala Popescu este nașa de cununie a președintelui democraților, Marian Lupu, lucru negat de către acesta, iar Ziarul NAȚIONAL a scris că Tamara Andrușca a ocupat funcția de director economic al „Petrom-Moldova” în perioada anilor 2001-2011, adică exact în anii când Vladimir Plahotniuc a îndeplinit funcția de director comercial, iar mai apoi pe cea de director general al aceleiași instituții.  Ulterior,  Andrușca a activat, după plecarea de la „Petrom-Moldova”, în funcția de director financiar al „Prime Management”, firma care administrează holdingul media al lui Plahotniuc, cu sediul pe bd. Cantemir 1/1, lucru care lipsește din CV-ul Tamarei Andrușca publicat pe site-ul Curții de Conturi, al cărui membru a fost și până acum.
 

 

 

 

Mariana Rață
10/08/2016



Become a Patron!

Comentarii