Președinta Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc și Constantin Șușu, procuror detașat  în componența CSP vor monitoriza și coordona componenta justiției din caietul de sarcini pe care Republica Moldova l-a primit de la UE, în calitate de țară candidată la aderare.  Anticoruptie.md a realizat profilul celor doi magistrați care vor veghea procesul ralierii reformei justiției la standarde europene.

Angela Motuzoc și Constantin Șușu vor face parte din componența Grupurilor de lucru (,,Sistemul judiciar și drepturi fundamentale” și ,,Justiție, libertate și securitate”) implicate în asigurarea implementării mecanismului de organizare a procesului de aderare a RM la UE.

Pe parcursul ultimilor ani, pe numele preşedintei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc, au fost pornite mai multe dosare contravenţionale pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, dar niciunul din ele nu s-a încheiat cu sancționarea magistratei.

La sfârșitul anului 2021, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a pornit un dosar în urma examinării unei plângeri depusă de fosta deputată, Inga Grigoriu.

Într-un răspuns semnat de directorul adjunct al CNA, Vadim Cojocaru, pentru Inga Grigoriu, se arată că în urma investigaţiilor au fost constatate elementele contravenţiei prevăzute de articolul 313 din Codul Contravenţional. În document se menţiona că procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost expediat în instanţă pentru adoptarea deciziţiei privind aplicarea sancţiunii.

Solicitată de reporterii portalului Anticorupţie.md, Inga Grigoriu a precizat că este vorba de o sesizare privind procurorul general, Alexandr Stoianoglo, pe care Motuzoc ar fi lăsat-o fără examinare. ,,În calitate de deputat, am solicitat CSP să investigheze informaţiile privind retragerea învinuirilor lui Veaceslav Platon şi trecerea activelor unor companii controlate de către afacerist pe numele soţiei lui Stoianoglo. Am primit un răspuns ambiguu din partea Angelei Motuzoc, pe când aceasta urma să pună în discuţie sesizarea la şedinţa CSP”, a precizat Inga Grigoriu.

Cu două luni mai devreme, un procuror anticorupţie a solicitat tragerea la răspundere contravenţională a preşedintei CSP.Este vorba despre Mihail Ivanov, care o acuza pe preşedinta CSP de depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Autorul sesizării susţinea că Angela Motuzoc ar fi expediat un răspuns la avizul instituţiei Avocatul Poporului, fără să-l coordoneze cu ceilalţi membri ai CSP.

Anticoruptie.md a scris că preşedinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, a ajuns în anul 2020 să primească un salariu anual de peste jumătate de milion de lei, de două ori mai mare faţă de salariul pe care îl ridica în funcţia de procuror.

În declarația de avere pentru anul 2021, venitul obținut la locul de muncă de bază a fost de 445 298 lei. În plus, procurora a încasat 174 195 lei din înstrăinarea unor bunuri.  Motuzoc a declarat  două apartamente, unul cu suprafața de 90,9 metri pătrați, iar altul de 28,9 metri pătrați primit în calitate de moștenire. Președinta CSP are două mașini, una de model Renault Kadjar, în valoare de 120 000 Lei, cumpărat în anul 2020 și o Skoda Octavia, pentru care deține un contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2018.

Constantin Șușu este procuror detașat de la Procuratura Sîngerei, fiind adjunct al procurorului-șef al raionului din anul 2015. Din momentul în care a devenit membru al CSP, primește un salariu de două ori mai mare. Dacă în 2020 magistratul a declarat un salariu anual de 131.804 lei, atunci în 2021 venitul său de la locul de muncă de bază a crescut până la 377 425 lei.

În 2020, Șușu deținea un teren de 0,06 hectare și un Citroen cumpărat în 2008 cu 54.000 de lei. Totodată, procurorul a declarat că trăiește într-o casă de 127 de metri pătrați, dar care nu-i aparține, și conduce un Renault Megane împrumutat. 

În declarația de avere pentru anul 2021, Șușu a trecut 8 terenuri, trei imobile, pentru care are contracte de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Pe lângă casa de locuit declarată în 2020, Șușu a trecut în declarația de avere un apartament de 59 metri pătrați, de care se folosește în baza unui contract de locațiune.

Din datele prezentate, procurorul conduce tot mașina Citroen C5, cumpărată în 2020 cu 172 476 lei și cu o valoare pe piață de 180 000 lei.  Diferența de preț a fost explicată prin faptul că automobilul a avut nevoie de îmbunătățirrea condițiilor tehnice.  

Constantin Șușu a fost desemnat în 2019 în grupul de lucru pentru elaborarea Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților și a fost foarte vocal în 2021, atunci când s-a expus foarte activ asupra lacunelor din Legea Procuraturii care, potrivit magistratului, nu permit Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) să fie un garant al independenței procurorilor odată ce promovarea şi numirea în funcţii se face la propunerea procurorului general.