Consiliul Național de Securitate, întrunit, marți, la Președinție, sub conducerea șefei statului Maia Sandu, a aprobat un plan de consolidare a rezilienței Republicii Moldova, un plan de măsuri pentru următorii ani 2026-2027 și care vine să răspundă la necesitățile de consolidare a securității statului și a rezilienței. Documentul are trei piloni ce țin de reziliența informațională și protejarea oamenilor de manipulare și știri false, securitatea cibernetică, unde statul vrea să își întărească sistemele digitale, și combaterea finanțării politice ilegale. 

„Pornind de la problemele cu care ne-am confruntat la primele scrutine și interferențele externe în procesele democratice ale R. Moldova pe trei dimensiuni importante: reziliența informațională, cibernetică și lupta împotriva finanțării ilicite, am venit cu un set de măsuri, pentru ca să avem un stat mai puternic, mai pregătit la următoarele scrutine, dar și între aceste scrutine”, a declarat Maia Sandu, în cadrul conferinței de presă care a avut loc după ședința Consiliului Național de Securitate. 

„Reziliența informațională este probabil cea mai complicată sarcină a statului nostru acum. Impactul cel mai mare în alegeri se va încerca anume prin manipulare informațională”, a declarat președinta.

Referitor la al doilea pilon, ce ține de securitatea cibernetică, unde statul vrea să își întărească sistemele digitale, șefa statului a spus că „trebuie să ne asigurăm că instituțiile sunt pregătite să facă față atacurilor din ce în ce mai sofisticate, întrucât atât instituțiile publice, cât și sectorul privat au nevoie de protecție suplimentară”. „Multe alegeri au arătat vulnerabilitățile unor instituții și asta înseamnă, în primul rând, investiții în securitatea cibernetică. Nu este suficient să avem cât mai multe servicii digitale, dacă nu însoțim aceste eforturi și de resurse care să securizeze. Toate instituțiile statului trebuie să aibă o atitudine foarte serioasă în raport cu securitatea cibernetică, dar și sectorul privat, asociativ, pentru că știm că aceste atitudini ostile nu se limitează doar la instituțiile statului”, a ținut să precizeze Maia Sandu. 

Referitor la combaterea finanțării ilegale a partidelor politice, Maia Sandu a menționat că este necesar să fie perfecționate instrumentele de depistare și prevenire a acestui fenomen. „Am văzut ce a făcut Kremlinul în ultimele trei scrutine electorale, dar și cum s-au mobilizat instituțiile statului. Acum trebuie să perfecționăm aceste instrumente de combatere a finanțării ilicite a partidelor politice și a campaniilor electorale. Avem mult de lucru și aici. Provocarea cea mare o constituie criptovaluta. Am văzut câte operațiuni netransparente s-au desfășurat în ultimele luni pentru finanțarea ilegală, anume prin cirpto”.

„Acestea sunt câteva exemple din măsurile pe care le-am discutat. Încercăm să ne pregătim din timp, să nu ne mai confruntăm cu situații de-a dreptul critice, așa cum ne-am confruntat în alegerile din 2025. Aceste eforturi în mare parte țin de stat, dar și noi, cetățenii, trebuie să învățăm să fim rezilienți”. a mai spus șefa statului.