Deşi la începutul invaziei ruse Ucraina afirma că, în schimbul unei încetări a focului, este pregătită să nu pună în aplicare mandatul constituţional de aderare la NATO, după succesele armatei ucrainene pe front, administraţia prezidenţială de la Kiev s-a răzgândit. Obţinerea unui statul de membru cu drepturi depline al NATO reprezintă o prioritate a garanţiilor de securitate după terminarea războiului cu Rusia, prezentate marţi de către Kiev.

Planul, prezentat de Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, şi de Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, propune ca mai multe state europene şi SUA, Canada, Australia şi Turcia să garanteze securitatea. În acelaşi timp, aderarea la NATO rămâne prioratară pentru Kiev faţă de garanţiile de securitate pe care le-ar putea oferi statele respective.

Planul mai include echipamentul şi pregătirea solicitate de către armata ucraineană de la aliaţii occidentali pentru ca Ucraina să se asigure că îşi poate apăra suveranitatea în viitor.

Garanţiile de securitate ale Kievului a provocat reacţii şi critici dure din partea Moscovei. Fostul preşedinte şi premier rus, Dmitri Medvedev, a declarat că propunerile Kievului vor conduce la un „al treilea război mondial”. Medvedev a scris pe Telegram că aderarea la NATO ar obliga alte state membre să vină în apărarea Ucrainei, adăugând că, dacă NATO speră să slăbească Rusia în acest fel atunci, Alianţa va vedea „Pământul ars şi cimentul topit”.