Activitatea presei din Republica Moldova rămâne marcată de probleme serioase, jurnaliștii activând în condiții ce degradează și sub presiune, pe fundalul agresiunii în spațiul public, a hărțuirii online. La fel, nu există mecanisme eficiente ce ar oferi garanții adecvate împotriva proceselor strategice intentate pentru intimidarea jurnaliștilor și descurajarea participării lor publice. Aceste constatări sunt parte a Memoriului semnat de organizații de media cu ocazia Zilelor libertății presei.

Potrivit documentului, indicatorul privind securitatea jurnaliștilor a regresat semnificativ, fiind mai frecvente și mai diverse actele de intimidare diverse contra jurnaliștilor, în timp ce reacția din partea autorităților la acestea, prin mecanisme de protecție, este insuficientă. În 2025, au fost raportate 97 de atacuri asupra reprezentanților media în Republica Moldova, acesta fiind cel mai mare număr înregistrat din 2017, când a început monitorizarea atacurilor.

Pe parcursul ultimului an, jurnaliștii s-au confruntat cu problemele privind accesul la procesele de judecată, fiind îngrădit accesul la ședințe publice de interes public major. „În UTA Găgăuzia, presa independentă a continuat să se confrunte cu presiuni și manifestări ostile din partea unor reprezentanți ai administrației locale și ai persoanelor afiliate acestora, ceea ce a menținut un climat incompatibil cu standardele libertății de exprimare. În regiunea transnistreană, activitatea jurnalistică a rămas pronunțat vulnerabilă, inclusiv pe fundalul pretinsei inițiative legislative anunțate la 31 martie 2025 de structurile de la Tiraspol privind sancționarea reporterilor care activează fără acreditare”, se puctează în Memoriu.

În pofida unor progrese legislative punctuale, lipsește un cadru juridic coerent pentru presa scrisă și online, iar transparența proprietății media în mediul digital rămâne insuficient reglementată. La fel, în Republica Moldova nu există un mecanism eficient anti-SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) – situații în care sunt intentate procese judiciare, care pot dura ani de zile, pentru a intimida și descuraja jurnaliștii.

Accesul la informațiile de interes public rămâne lacunar, în practica jurnaliștilor continuă răspunsuri tardive la solicitările de informații sau lipsa răspunsurilor, motivate prin protecția datelor cu caracter personal.

Mediul informațioal rămâne afectat de campanii coordonate de dezinformare, manipulare și propagandă, în special în mediul online, puternic resimțite în 2025, care a fost un an electoral.

Sustenabilitatea financiară a presei a rămas fragilă, în condițiile în care piața publicitară locală este subdezvoltată, iar mass-media este dependentă de granturi externe.

Organizațiile semnatare a Memoriului recomandă autorităților implementarea măsurilor de sporire a protecției legale și instituționale a mass-media, consolidarea cadrului juridic al mass-media prin aprobarea sau îmbunătățirea actelor legislative necesare și sporirea securității informaționale din perspectivă mediatică, precum și creșterea sustenabilității economice a jurnalismului.