Cel mai recent studiu al Promo-LEX privind ascensiunea discursului de ură în Republica Moldova arată tendințe îngrijorătoare și un sistem legislativ precar pentru a stopa acest fenomen tot mai răspând în Republica Moldova, care se activizează și mai mult în timpul campaniilor electorale. Raportul ce concentrează pe perioada pre și post elctorală a alageri parlamentare din 11 iulie.

În perioada 11 mai 2021 – 25 iulie 2021 au fost identificate și raportate 390 de cazuri care se referă la cele mai diferite forme de discurs: exprimări verbale, opinii scrise, știri, imagini, secvențe video, discursuri în cadrul evenimentelor publice, pancarte, mesaje publicate pe rețelele de socializare ș.a. Printre acestea 299 au fost cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de exprimare a intoleranței, exprimate în mass-media și care au fost identificare în context electoral.

„Cele 299 de cazuri au fost distribuite de 317 ori de către 67 de surse (mass-media online, platforme informaționale și TV). Numărul de 67 nu are pretenția de a prezenta lista exhaustivă a surselor care au distribuit discursul de ură, ci mai curând este o cifră orientativă. Știrile sau evenimentele publice de rezonanță sunt, de obicei, preluate de un număr mare de surse, în special mass-media, ceea ce presupune că numărul real ar putea fi mult mai mare”, relevă raportul Promo-LEX.

Cele 299 de cazuri identificate în perioada electorală au însumat peste 13 milioane de vizualizări, cu aproximativ 38% mai puțin față de numărul de vizualizări generate de cele 448 de cazuri identificate în perioada electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 și 15 noiembrie 2020. În medie, cazurile înregistrate au generat 173.252 de vizualizări pe zi. Fiecare caz de discurs de ură identificat a fost vizualizat de 44.037 de ori. Rezonanța discursului de ură, în anul 2021, arată că acest tip de discurs este în continuare vizualizat de un public numeros și poate afecta multe persoane.

În anul 2018, în medie, în fiecare zi apăreau 2 cazuri noi de discurs de ură, în timp ce în anul 20192 această cifră a crescut la 4,2 cazuri noi pe zi. În cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, conform raportului de monitorizare, au fost înregistrate în medie 4,9 cazuri noi pe zi, ceea ce a reprezentat o creștere de 2,3 ori mai mare față de anul 2019. 

Cel mai recent raport de monitorizare a fost realizat între 11 mai 2021 – 25 iulie 2021 și cuprinde perioada celor mai recente alegeri parlamentare desfășurate pe 11 iulie. Monitorii au studiat conținutul media de pe 21 de media online, 15 televiziuni, 8 media cu caracter religios și 4 canale populare în conținut politic de pe Facebook.

O parte dintre mesajele de ură au fost adresate în campania pentru parlamentarele din Republica Moldova din 11 iulie împotriva comunității LGBTQ, cele care în paralel familia tradțională și conservatorismului religios.

Raportul oferă și o serie de de exemple de astfel de msaje de ură promovate la televiziunile din Republica Moldova, cu precădere la cele care susțin partide pro-rusești din zona de stânga.

„Sute de familii au participat la marșul familiei, care s-a desfășurat pe 19 iunie în capitală. Evenimentul a fost organizat la inițiativa BECS, cu scopul de a promova valorile familiei tradiționale și de a opri propaganda homosexualității”, se arată într-o știre difuzată de NTV pe 21 iunie 2021, post afiliat Partidului Socialiștilor condus de Igor Dodon.

Cei mai mulți din cei care uzitează discursul de ură sunt într-o proporție covârșitoare de 93,65% bărbații, iar 63,69% au vârste cuprinde între 35-50 de ani. Tinerii de ub 35 de ani se regăsesc într-o proporție mai mică de 12,87. Tințele discursului de ură pe sexe sunt următoarele: 83% bărbați și 17% femei.

„Contextul electoral care favorizează utilizarea discursului de ură cu scopul de a ridiculiza și denigra contra candidații, dar și preluarea și distribuirea mesajelor intolerante ale concurenților electorali de către membrii partidelor și simpatizanții acestora fac ca grupul reprezentat de către concurenții electorali, politicienii, membrii partidelor politice și simpatizanții acestora să se mențină în topul listei grupurilor afectate”, mai spune raportul.

Pe lângă acest grup, femeile și persoanele LGBTI rămân, în continuare, printre grupurile cele mai afectate de discursul de ură (63 de cazuri în 2021 / 65 de cazuri în 2020 și respectiv 39 de cazuri în 2021 / 29 de cazuri în 2020). Urcarea în top a grupului reprezentat de către persoanele în etate (35 de cazuri în 2021, respectiv 8 de cazuri în 2020) a fost determinat de creșterea cazurilor de age-ism utilizat frecvent atât de către concurenții electorali, cât și de către reprezentanții instituțiilor media, lideri de opinie etc, mai observă autorii studiului.

Raportul vine și cu o serie de recomandări pentru legislatori de a îmbunătăți legile care sancționează un astfel de comportament și totodată către organele regulatorii din domeniul media și cel electoral pentru a adopta acțiuni și atutidini mai viguroase de a stopa acest flagel în creștere în Republica Moldova.