Imaginile publicate pe platforma nemoderată Telegram cu fluviul Nistru în zona orașului Hotin, Ucraina, arată de fapt partea superioară a lacului de acumulare al Hidrocentralei nr. 1 a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, și nu însăși albia Nistrului. Autoritățile moldovenești susțin că uscarea lacului de acumulare al Hidrocentralei nr. 1 Novodnestrovsk a fost provocată de deversările din bazinul de acumulare nistrean în perioada aprilie-mai și a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în Munții Carpați.
„Însăși albia fluviului a rămas la locul ei. De fapt, acolo există debit, în amonte, de 80-100 de metri cubi pe secundă”, a spus directorul executiv al Asociației „Eco-Tiras”, doctorul în științe biologice Ilya Trombițki, pentru Portalul Anticoruptie.md.
„Eu cred că acum domeniul energetic este subordonat direct prim-ministrului Ucrainei, care nu coordonează activitatea domeniului hidroenergetic cu responsabilii din domeniul mediului”, a afirmat el. „Acum se folosește mult mai multă apă pentru producerea energiei electrice. Evident că acest fapt este îngrijorător pentru Nistrul de Jos.”
Pe viitor, estimează expertul, totul depinde de precipitații. „În anii precedenți, până la război, Ucraina insista că nu poate să cheltuiască apă mai jos de 117-118 metri cubi pe secundă pentru viitura de primăvară”, a precizat el. „Acum însă avem 114 metri cubi pe secundă. Asta înseamnă că autoritățile ucrainene și-au schimbat aprecierea în privința debitului.”
Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” din Republica Moldova au anunțat că debitul pe teritoriul moldovenesc „nu este și nu va fi afectat” de aceste fenomene hidrologice.
„Scurgerea pe teritoriul țării este compensată din Lacul de acumulare Nistrean, care asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației, cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Mediului.
Explicația oferită de cele două instituții este că situația prezentată în imaginile video a fost creată din cauza deversărilor din Lacul de acumulare Nistrean în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați și revenirii fluviului în albia sa naturală în această regiune.
Autoritățile moldovenești nu au precizat despre care anume lac de acumulare este vorba. Complexul Hidroenergetic Nistrean este alcătuit din Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană, două hidrocentrale – nr. 1 și nr. 2 – și trei lacuri uriașe.
Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană, parte a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, este un obiectiv crucial pentru sistemul energetic al Ucrainei. Acesta asigură funcționarea regulată a celor patru centrale nucleare ale țării.
Citește de asemenea: Moldova și Nistrul – barate de Ucraina
Prin urmare, cu cât mai mult va suferi infrastructura energetică ucraineană, cu atât mai mult va fi folosit Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk, care va afecta debitul fluviului pe teritoriul Republicii Moldova și pe teritoriul regiunii Odesa.
„Asta nu se poate întâmpla automat. Totul depinde de decizia autorităților de la Kiev și felul în care va reacționa Chișinăul pentru a preveni acest lucru”, a spus Ilya Trombițki.
Majoritatea apei din Nistru, aproximativ 80 la sută, își are izvoarele în Ucraina. Restul, 20 la sută, provine de pe teritoriul Moldovei.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii