Autorităţile insistă pe depersonalizarea hotărârilor judecătoreşti, dar le propun jurnaliştilor şi altor categorii de profesionişti o soluţie: accesarea documentelor într-un registru separat, cu acte nedepersonalizate. Înainte ca să aibă acces la această bază de date, aceştia vor trebui să probeze interesul şi apoi, de fiecare dată, să introducă o adresă de e-mail şi o parolă. Unii jurişti sugerează că propunerea este riscantă pentru că, de exemplu, în cazul jurnaliştilor le-ar putea fi monitorizată activitatea. Experţii propun să fie preluată practica CEDO, adică persoana care a ajuns în instanţa de judecată să fie cea care solicită sau nu depersonalizarea hotărârii în care este vizată. O altă soluţie ar fi ca, din oficiu, angajaţii judecătoriilor să nu lase publice în documente date personale precum adrese sau IDNP-uri, cu excepţia numelor şi prenumelor. Subiectul a fost discutat la şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie de joi, 10 august, în contextul elaborării unui nou regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești.

Necesitatea modificării Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe Portalul instanțelor naţionale de judecată a fost invocată de Consiliul Superior al Magistraturii după ce, la începutul acestui an, de pe pagina web a fost eliminată opțiunea de căutare a actelor în baza numelui părților, sub pretextul protecției datelor cu caracter personal. Reprezentanții societății civile și ai mass-media au calificat decizia drept o tentativă nejustificată de limitare a accesului la actele judecătoreşti.

Noul proiect de regulament dezvoltă modul în care judecătorii ar trebui să depersonalizeze hotărârile și propune mai multe situaţii în care actele nu trebuie publicate, dar nu este precizat nimic despre reintroducerea posibilității de căutare a actelor în baza numelui părților. Se propune, între altele, ca informația referitoare la lista cauzelor fixate pentru examinare să fie radiată de pe pagina web după desfășurarea ședinței de judecată. În prezent, agenda ședințelor de judecată reprezintă singura posibilitate de identificare a numărului unui dosar examinat de o instanță, iar în baza acestui număr poate fi găsită hotărârea sau decizia de judecată. 

Autorităţile insistă ca numele şi prenumele persoanelor vizate în actele judecătoreşti să nu fie publice, dar propun ca jurnaliştii, dar şi avocaţii sau alte categorii de profesionişti care au nevoie de astfel de documente, să acceseze o bază de date separată. „Se intenţionează să se ofere acces jurnaliştilor, dar şi altor categorii în scopuri de cercetare, artistic, avocaţilor etc, la baza de acte nedepersonalizate. În regulament este scris negru pe alb că jurnalistul poate să acceseze baza de date nedepersonalizată conform accesului on-line. În acest acces on-line va fi căutarea după nume, prenume, cum a existat până în prezent. Acces la această bază de date se va oferi doar persoanelor care se încadrează în norma legală – articolul 10 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal”, a declarat Sergiu Bozianu, şef adjunct al Direcţiei evidenţă şi control a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). 

„Voi invoca articolul 10 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului care garantează libertatea de exprimare, inclusiv jurnaliştilor anonimi. Cum o să acceseze această bază de date un jurnalist anonim? De exemplu, sunt un jurnalist independent şi nu vreau să mă cunoască puterea politică, dar vreau să scriu un articol împotriva unui funcţionar public corupt. Cum voi putea avea acces la aceste date pentru că automat îmi va fi deconspirată identitatea. Atunci, acest fapt loveşte în esenţa dreptului meu la libera exprimare. Este o chestiune ce ţine de principii, nu de reguli. Invocaţi 26 de legi care prezintă nişte reguli, eu vorbesc despre principii şi ridic discuţia la nivelul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”, l-a contrazis Teodor Papuc, secretar-şef adjunct al Curţii Supreme de Justiţie. Instanţa supremă, condusă de Mihai Poalelungi, fost judecător la CEDO, s-a opus depersonalizării hotărârilor judecătoreşti în felul în care îl propune CNPDCP. 

„Odată ce jurnaliştii vor accepta această soluţie, vom purcede la dezvoltarea ei şi la scrierea regulamentului de utilizare: cine vor fi utilizatorii, modul de logare în sistem şi cine va oferi acest drept”, a explicat Valentina Grigoriş, director adjunct al Agenţiei de administrare a instanţelor judecătoreşti. Reprezentanţii instituţiilor de stat nu au spus câţi cetăţeni li s-au plâns până acum pe faptul că numele lor apar în hotărârile judecătoreşti publicate pe Portalul instanţelor naţionale de judecată, dar susţin că măsurile pe care le întreprind sunt necesare pentru a evita o eventuală condamnare a Republicii Moldova la CEDO. 

Teodor Papuc a sugerat jurnaliştilor să nu accepte soluţia propusă de CNPDCP. „Mai bine nu aţi accepta acest acces pentru că este unul controlat. Statul vă controlează accesul dumneavoastră şi nu mai este o exprimare liberă”, a comentat secretarul-şef adjunct al Curţii Supreme de Justiţie. 

„Să nu credeţi că noi suntem de acord ca să fie totul public. Am propus ca din oficiu să fie depersonalizate datele precum codul personal, domiciliul, plăcuţele de înmatriculare a automobilului. Dacă nu putem decide ce depersonalizăm şi ce nu, haideţi măcar să includem în regulament categoriile de cauze care cu siguranţă nu se depersonalizează: persoane juridice, autorităţi publice. Nu există o practică uniformă - unele state depersonalizează, altele nu. Dacă este să luăm practica tribunalelor internaţionale, cea a Curţii Supreme de Justiţie, atunci poate ne raliem la ceva de mijloc. Preluăm practica CEDO în care rolul activ pentru a solicita depersonalizarea vine în primul rând de la persoana care se adresează cu o plângere. Atunci când mergi în instanţa de judecată, îi spui judecătorului despre asta. O altă soluţie este ca judecătorul să depersonalizeze din oficiu datele personale, în afară de nume”, a sugerat Ilie Chirtoacă, expert la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. 

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.