Procurorii Anticorupție au pornit 16 cauze penale în privința a 16 judecători și altele patru în privința a patru executori judecătorești toți fiind cercetați penal pentru complicitatea în așa-numita spălătorie rusească. În total, ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat 51 de percheziții. 18 persoane - 15 magistrați și trei executori judecătorești - se află în izolatorul CNA. La expirarea celor 72 de ore de la reținere, procurorii ar uma să ceară mandate de arestare. Detaliile au fost oferite în cadrul unei conferințe de presă miercuri, 21 septembrie, de către Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, și Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA.

„Prima etapă a presupus că două companii off-shore, un debitor și un creditor, încheie un contract de împrumut, de exemplu o sumă simbolică de 250 de milioane de dolari. De regulă, asta a fost cea mai mică sumă. În toate cazurile, companiile off-shore erau reprezentate de cetățeni din Ucraina. A doua etapă: companiile respective - debitorul și creditorul - semnează un contract de garanție, iar în calitate de garant este inclus un cetățean din Republica Moldova, de regulă cetățeni din categoria social-vulnerabilă, greu de identificat, câteodată din regiunea transnistreană. A treia etapă: persoana fizică garant are drept scop de a identifica fidejusori, astfel fiind semnate contracte de fidejusiune cu patru companii din Federația Rusă. A patra etapă a constat în neonorarea obligațiunilor contractuale și adresarea în instanța de judecată a creditorului. Se adresează în judecată de la domiciliul persoanei garant. De asta și era necesar ca în calitate de persoană-garant să fie un cetățean al Republicii Moldova ca să argumenteze competența instanței de judecată la examinarea cererii în procedură de ordonanță”, a explicat Viorel Morari.

Instanța de judecată admitea cererea. „Ulterior, companiile off-shore, adresându-se la executorii judecătorești, încasează din conturile de corespondență a companiilor din Federația Rusă în Moldindconbank pentru încasarea sumelor de bani, în baza ordonanței judecătorești. Executorul judecătoresc se adresează la Moldindconbank unde companiile care erau fidejusori și garantau cu propriile mijloace bănești executarea contractului dintre doi agenți economici din jurisducția off-shore. Pe conturile corespondente din această bancă se încasau banii companiilor rusești”, a subliniat șeful Procuraturii Anticorupție. 

Ulterior, odată ce banii veneau pe conturile executorilor, erau transmiși creditorilor: companii off-shore reprezentate de cetățeni din Ucraina. 

„Urmă­ri­rea penală a fost por­nită săp­tămâna tre­cută, după ce au fost sta­bi­lite legă­tu­rile între dife­rite per­soane. (...) Suntem la etapa rezolvării unui puzzle, atunci când investigăm și adăugăm părțile componente. Cu cât avansăm în investigație, cu atât mai multe mijloace de probă putem administra, de aceea suntem mai agresivi”, a mai declarat Viorel Morari.

Șeful Procuraturii Anticorupție a evitat să confirme dacă pe mâna subalternilor săi au ajuns judecătorii numele cărora au fost publicate în presă în ziua reținerii. Totodată, Morari nu a vrut să comenteze implicarea lui Vea­ce­slav Pla­ton în aceste scheme și dacă omul de afaceri este cel care a ofe­rit infor­ma­ția nece­sară pen­tru por­ni­rea urmă­ri­rii penale. „Nu vrem să ofe­rim mai multe deta­lii des­pre pro­bele adu­nate pen­tru că decla­ra­ți­ile făcute de către unii, au per­tur­bat pro­ce­sul de urmă­rire penală”, a men­țio­nat Viorel Morari.

Anterior, Ziarul Național în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice au arătat în cadrul unei anchete că în perioada anilor 2010 - 2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. Investigația a arătat că din schemă au făcut parte cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal. Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din Republica Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din sistemul judecătoresc. 

„Schema moldovenească” de legalizare a miliardelor de dolari provenite din Rusia funcționa în felul următor: în baza solicitărilor unor firme off-shore din Marea Britanie, Belize, SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă sau Scoția, magistrații din R. Moldova obligau firme rusești, dar și cetățeni moldoveni să le întoarcă datorii de sute de milioane de dolari. În schemă s-au pomenit implicați și 23 cetățeni ai R. Moldova, unii dintre care nu au știut în ce „afacere” intră, după ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câtorva sute de dolari.

Prezentare oferită de Procuratura Anticorupție: